Blamată în 2019, migrația a fost obiectivul numărul 1 al globalizării
Indiferent de câte efecte beneficiază migrația, aceasta rămâne fenomenul cel mai apreciat și iubit în momentul de față de generația tânără. Sub emblema sa, viața pare mult mai ușoară, eficientă, cu scop și esențială. Prezentul pare să fie cel care contează cel mai mult (expresii precum „trăiește clipa!”,„poți totul” sau „tu ești schimbarea” au devenit deja motto-uri generale) iar viitorul nu mai este planificat sau luat în seamă, ființa umană bazându-se pe capacitățile sale în a-l preîntâmpina și organiza pe moment. Atitudinea generației afectate de migrație pare mai degrabă una de „je m'en fiche”-erism decât de implicare, seriozitate, atribuirea responsabilităților și respectarea culturii naționale. Este evident faptul că principiul pe care migrația îl distribuie fiecărei societăți și care reprezintă o gândire relaxată la adresa tuturor problemelor a devenit mai ușor de preluat decât munca și implicarea pe care oamenii erau obișnuiți să le manifeste înainte de acest trend. Posibilitatea de a călători în întreaga lume, de a descoperi lucruri noi, de a întâlni oameni interesanți, de a muta relațiile (chiar și cele intime) în spațiul virtual, noutatea dreptului de a vota de la distanță și interesul îngrijorător al oamenilor pentru spectacolul cancanului, demască profilul cu care fenomenul globalizării și-a făcut loc printre noile comportamente.
Astfel, noua planetă a devenit noua casă a peste 7 miliarde de oameni, diferiți prin rasă, naționalitate, religie, tradiție și cultură. Cuprinzătoare pentru toți oamenii de toate culorile, astăzi, planeta se vrea a fi locul perfect pentru cei cărora li s-a propus să fie speciali tocmai că sunt diferiți. Precum un carnaval al mixului de dorințe, ființa umană se simte apreciată, liberă și superioară, însă, în fond, capcana capitalismului și a globalizării fabrică aceste sentimente pentru a masca adevărata intenție a globalizării și anume, aceea de a transpune globalizarea în americanizare și odată cu aceasta, oferirea puterii absolute statului care va conduce planeta. În acest sens, nu-i de mirare că fiecare țară a lumii a și importat deja elemente din cultura americană. Fie că ne referim la sărbători, tradiții, atitudine, preferințe, spirit sau produse, dorința de a trăi „visul american” la orice colț de stradă chiar în propria țară a devenit o poveste reală pentru care oamenii, nu mai trebuie să plătească o viză, transportul sau cazarea dar dau la schimb conștiința și apartenența la o identitate națională care îi definea.
Devenind imediat după 1990 un singur sistem social, planeta a traversat de-a lungul ultimilor 29 de ani propuneri de idei, strategii, tactici, metode și apariția unor procese susținute de tehnologia avansată, dând astfel naștere la o lume omogenizată. Concomitent cu crearea acestei mișcări libere de bunuri materiale, servicii, forță de muncă și capitaluri a luat naștere și o nouă „infrastructură spațială” în cadrul căreia, deși sistemele par a fi țintele globalizării, în spatele acestei intenții, se ascunde potențialul distructiv al identității naționale, culturii fiecărui stat și profilului ființei umane.
Procesul de evoluție a omenirii s-a bazat pe cronologia om-limbă-societate, însă adevărul propus de către procesul globalizării este inversarea acestui mecanism cu recomandarea ca societatea – considerată a fi casa individului – să fie elementul principal care să asigure nevoile, confortul și siguranța ființei umane. Drept pentru care, s-a creat societatea civilă în cadrul căruia puterea era coordonată de un guvern a cărei responsabilitate era crearea unui echilibru între dorința de libertate și nevoia de disciplină. Astăzi, guvernarea a luat un rol decisiv în viața cetățeanului, mergând chiar și până la extrema îngrădirii unor drepturi ale acestuia. Fiind „instituția” care hotărăște cursul pe care viața indivizilor trebuie să îl urmeze, în 2019, statul nu mai poate funcționa independent fără a coopera cu modele de parteneriate pe care globalizarea le propune. Astfel, fiecare sistem de guvernare a adoptat trendul „micșorării” lumii, adoptând în același timp și condițiile puse de către autorii acestui fenomen. Pentru ca atitudinea, mentalitatea și comportamentul ființei umane să poată fi dirijate către intenția globalizării, se cer îndeplinirea unor factori care servesc standardizării globului pământesc. Și cum primul și cel mai important mijloc de propagare a unei schimbări constă în influențarea cuvântului, limba a devenit mijlocul prin care se încearcă acum instaurarea globalizării înăuntrul ființei umane. Amintind de faptul că procesul globalizării declanșat ca o inițiativă de avantajare a statelor lumii a devenit subtil, rapid și sigur un fenomen încărcat de efecte negative, identitatea națională are la bază identitatea fiecărei persoane construite sub ghidarea aceleiași culturi; încercarea globalizării de a schimba identitatea umană, nu poate fi contestată de faptul că acest proces este imposibil, deoarece însuși specialiștii sunt de acord că acest concept ambiguu, „fluid, constant renegociat” este unul construit și nu născut. Fapt care denotă capacitatea sa de influențare și modificare pe parcursul vieții, în funcție de elementele exterioare.
