Liderii Uniunii Europene se află în impas. Alegerea președintelui celei mai importante instituții eu
Nu doar migrația sau Brexitul sunt cele mai importante subiecte ale momentului în ceea ce privește Europa, ci și alegerea șefilor care vor conduce de acum încolo, cele trei instituții ale blocului comunitar și anume, Parlamentul, Comisia și Consiliul european. După trei ani de impas, timp în care Uniunea Europeană a fost ținta unei crize de imagini și încredere, alegerile europarlamentare desfășurate în luna mai a acestui an, a dispersat din confuzia și dezordinea de la nivelul UE, scoțând la suprafață faptul că cetățenii bătrânului continent încă își mai pun speranța în protecția și sprijinul acestei alianțe economico-administrative.
La mai bine de o lună de la alegerile europarlamentare, liderii statelor membre ale Uniunii Europene, s-au reunit la finalul acestui weekend la Bruxelles pentru a discuta despre desemnarea șefilor principalelor structuri de conducere. În agenda politică, liderii UE trebuie să aleagă șefi pentru Comisia Europeană, Parlamentul European, Consiliul European, Banca Centrală Europeană și un nou Înalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe. Conform agenției naționale de presă, Mediafax, „socialistul olandez, Frans Timmermans are potențialul de a ocupa funcția de președinte al Comisiei Europene”. În fapt, chiar și cancelarul german, Angela Merkel îl susține pe acesta, deși PPE (Partidul Popular European) îl oferă pe Manfred Weber ca și contracandidat. Potrivit lui Merkel, se poate ajunge la o înțelegere între conservatori și socialiști, numai că planul acesteia s-a confruntat duminică cu rebeliunea conservatorilor care au arătat susținere totală pentru Weber. Liderii PPE au contestat așadar la summitul Consiliului European de la Bruxelles, planul de numire în funcția de președinte al Comisiei Europene a candidatului Partidului Socialist European (PSE), Frans Timmermans.
Propunerea numirii olandezului pentru cea mai înaltă funcție de conducere în Uniunea Europeană îi aparține președintelui francez, Emmanuel Macron, inițiativă pe care a făcut-o cunoscută în cadrul summitului G20, desfășurat în Japonia. Cu toate că propunerea urma să fie formalizată la summitul extraordinar al Consiliului European, PPE a semnalat împotrivirea acestei alegeri, susținându-l în schimb pe Manfred Weber pentru postul de președinte al Executivului UE.
„Avem sistemul primului candidat pe listă, iar în acest sistem PPE a câştigat alegerile. Nu avem nimic împotriva socialiştilor, nu avem nimic împotriva lui Frans Timmermans. Este un om bun”, a declarat duminică seară Antonio Tajani, preşedintele în exerciţiu al Parlamentului European.
Weber are parte de o susținere extraordinară din partea politicinilor din Germania. Conform lui Paul Ziemiak, secretarul general al Uniunii Creștin-Democrate (partidul Angelei Merkel), „renunțarea la ideea primului candidat de pe lista euroalegerilor ar însemna o slăbire a sistemului”. „Manfred Weber trebuie să devină preşedinte al Comisiei Europene, dat fiind că este primul candidat pe lista PPE, al CDU şi CSU. Are susţinerea celui mai mare bloc politic, deci este îndreptăţit să devină preşedinte al CE. Orice altceva ar fi de neînţeles”, a precizat Ziemiak.
Reuniunea Consiliului European justificată de obiectivul alegerii celor mai importanți oameni de la conducerea blocului comunitar i-a dat impresia președintelui Klaus Iohannis că duminică seară avea să se transforme într-o noapte foarte lungă, cu un final nu neapărat cert. „Începem o nouă rundă de negocieri pentru, în primul rând, poziţia de preşedinte al Comisiei Europene, dar şi celelalte poziţii vor fi cel puţin discutate. Impresia mea de până acum este că va fi o noapte foarte lungă cu un final nu neapărat cert", a declarat președintele României. De altfel, întrebat cum crede că va evolua procesul decizional european în următorii cinci, având în speţă blocajul creat de grupul New Europe condus de Dacian Cioloş faţă de poziţia exprimată cu privire la Manfred Weber, Klaus Iohannis a declarat: „Suntem într-o anumită etapă acum şi negocierile politice vor avea loc şi procesul va merge înainte. Ar fi optimal să ajungem la o concluzie comună înainte să înceapă Parlamentul lucrul în mandatul nou. Asta e varianta cea mai bună, dar dacă nu se întâmplă aşa, nu este în sine o catastrofă. Au mai fost mandate care au început după lungi negocieri. În final, e important să se găsească soluţii viabile şi acceptabile. Eu sunt ferm hotărât să mă implic total pentru a obţine acest echilibru. Din punctul meu de vedere, este inacceptabil să nu avem o persoană într-o funcţie importantă care provine din ţările care au devenit mai recent membre ale UE. Şi evident o persoană aleă în funcţie de conmducere trebuie să se implice pentru Uniune, nu pentru statul membru din care provine, dar întodeauna e important să fie persoane din toate zonelem, fiindcă negocierile de orice fel trebuie să ţină cont şi de o problemă care este importantă. Nu trebuie să apară noi şi noi falii şi falia între Est şi Vest, care s-a cam atenuat, nu trebuie să se redeschidă bunăoară şi pentru acest lucru este nevoie de o echilibrare şi din punct de vedere geografic”, a declarat Klaus Iohannis, la Bruxelles, chestionat referitor la echilibrul geografic, astfel încât ţările din Est să fie reprezentate.
