Comisia Europeană acuză Rusia că a încercat să dezinformeze cetățenii europeni înainte de alegerile
Influențați de campania masivă de denigrare a Rusiei venită din partea Statelor Unite ale Americii, autoritățile europene și-au fixat ochii țintă pe Moscova și administrația lui Vladimir Putin suspectându-le că ar încerca să preia controlul asupra mai multor state, folosindu-se de metode subtile. Dacă în ceea ce privește anexarea Peninsulei Crimeea (ianuarie 2014), Ucraina a reușit să convingă Uniunea Europeană să impună sancțiuni Rusiei acuzând-o de practici necurate, nici Marea Britanie nu s-a lăsat mai prejos atunci când fostul spion rus, Serghei Skripal a fost otrăvit cu o substanță neurotoxică. Învinuind serviciul secret și de spionaj al Rusiei, britanicii au întărit convingerea europenilor conform căreia Vladimir Putin este un tiran fără scrupule. Astăzi, în timp ce Statele Unite ale Americii luptă pentru a fi "măreață din nou", Rusia este pusă la zid pentru sprijinul pe care îl arată față de rivalele americanilor. Astfel, intervenția Moscovei în cazul Venezuelei, Siriei, Iranului și Chinei, susținându-le în conflicte pe care acestea le au cu super-puterea mondială, SUA, este văzută ca fiind o formă de atac și amenințare la adresa siguranței mondiale. Cu toate că Uniunea Europeană nu are un conflict direct cu Rusia, parteneriatul dintre bătrânul continent și SUA, i-a influențat pe liderii de la Bruxelles să fie foarte atenți la acțiunile rușilor, punând totul sub semnul îndoielii și al suspiciunii. Anul acesta, blocul comunitar a trăit unul dintre cele mai importante evenimente administrative, în luna mai consemnându-se alegerile europarlamentare. Afectată de Brexit, fenomenul migrației, răzvrătirea mai multe state membre la adresa deciziilor celor trei instituții europene și răspândirea influenței naționaliștilor, Uniunea Europeană și-a jucat ultima carte în cadrul acestor alegeri, considerate cea mai veridică formă de validare a poziției pe care o au cetățenii europeni cu privire la modul în care UE este văzută în prezent. Temându-se că Rusia ar putea interveni în crearea unei opinii negative privind principiile blocului comunitar, Comsia Europeană a tras mai multe semne de avertizare cu privire la posibila intenție de dezinformare venită din partea Rusiei. În urma ultimei săptămâni din luna mai, alegerile cetățenilor europeni (ieșiți la vot într-un număr record) au arătat faptul că deși Uniunea Europeană rămâne în preferințele majorității, problemele pe care le acuză statele membre, au făcut ca și aprecierea față de partidele naționaliste să crească semnificativ. La mai puțin de o lună de la afișarea rezultatelor finale, Comisia Europeană a prezentat planul pentru combaterea dezinformării în UE. În cadrul acestui raport, au fost făcute publice și unele informații privind alegerile europarlamentare. Conform analizei Instituției europene, se confirmă faptul că "a existat o încercare de dezinformare din surse ruse în încercarea de influențare a europarlamentarelor".
"În acest moment, dovezile disponibile nu ne-au permis să identificăm o campanie pentru dezinformare specifică la nivel transfrontalier provenind din surse externe care să fi vizat scrutinul european. Cu toate acestea, dovezile colectate au dezvăluit activități continue și susținute pentru dezinformare din surse ruse, având rolul de a afecta prezența la urne și de a influența preferințele alegătorilor. Aceste dovezi au acoperit o sferă largă de teme, începând de la provocările care au vizat legitimitatea democratică a Uniunii Europene, până la exploatarea dezbaterilor publice care au generat diviziuni pe teme precum migrația și suveranitatea. Acest lucru confirmă faptul că aceste campanii pentru dezinformare lansate de entități etatiste și non-etatiste generează o amenințare hibridă la adresa Uniunii Europene (…) Ținând cont de caracterul din ce în ce mai sofisticat al activităților în sensul dezinformării și de dificultățile cu care se confruntă cercetătorii independenți în accesarea datelor relevante ale platformelor online, o evaluare concluzivă asupra scopului și impactului campaniilor pentru dezinformare va necesita timp și un efort concertat din partea societății civile, mediilor academice, entităților publice și platformelor online. Conform oficialilor europeni, înainte de alegerile europarlamentare a fost sesizată existența unui comportament neautentic coordonat care folosea boți și conturi false pentru răspândirea materialelor instigatoare la dezbinare pe platformele online. ”Înainte de alegeri, am constatat existența unui comportament neautentic coordonat care viza răspândirea de materiale ce instigau la dezbinare pe platformele online, inclusiv prin utilizarea de boți și conturi false. Prin urmare, platformele online au o responsabilitate deosebită în ceea ce privește combaterea dezinformării. Cu sprijinul nostru activ, Facebook, Google și Twitter au făcut o serie de progrese în conformitate cu Codul de bune practici privind dezinformarea. Ultimele rapoarte lunare, pe care le publicăm astăzi (vineri -n.r.) confirmă această tendință. Ne așteptăm acum ca platformele online să își mențină dinamica, să își intensifice eforturile și să îndeplinească toate angajamentele asumate în cadrul codului”, au declarat aceștia. Datele din raportul Comisiei Europene arată că de la începutul anului au fost detectate 1.000 de cazuri de dezinformare, comparativ cu 434 de cazuri în aceiași perioadă a anului trecut.
