Cetățenii europeni au votat masiv care sunt partidele care să îi reprezinte în instituțiile europene
Fără nicio îndoială, alegerile europarlamentare de anul acesta au fost luate în serios de un număr impresionant de cetățeni europeni, fiecare votând în propria țară, partidul național care îi reprezintă cel mai bine interesele. Bulversați după ultimii ani când Uniunea Europeană a devenit victima unei invazii de refugiați și imigranți extracomunitari, clătinându-și astfel structura după decizia solidară de a-i distribui pe aceștia în cote obligatorii fiecărui stat membru. Încercând astfel să „salveze pielea” Germaniei care, inițial fusese devenise destinația numărul 1 a sufletelor care fugeau de sărăcie dar și din calea conflictelor militare, liderii de la Bruxelles nu s-au așteptat niciodată la momentul în care o decizie luată de instituțiile europene să fie refuzată de vreo țară membră a Uniunii Europene. Și totuși, răzvrătirea Ungariei, Poloniei, României și Italiei, decizia Marii Britanii de a părăsi blocul comunitar, valul de imigranți care continuă să pătrundă pe teritoriile UE, campaniile din ce în ce mai dese ale anumitor partide influente promovând intens ura la adresa migrației și deteriorarea relațiilor dintre Parlamentul, Comisia și Consiliul european și țările membre sunt câteva dintre rezultatele unor întâmplări care au marcat Europa încă din primăvara lui 2016, încoace.
În același timp, mass media nu a încetat niciodată să dezbată subiectele de interes european. Fie că s-au așezat pe o poziție neutră descriind evenimentele politice, culturale, administrative și economice ale crizei Uniunii Europene, fie că au prezentat de multe ori ceea ce se întâmplă în cadrul blocului comunitar ca pe o știre de cancan, scoțând în evidență latura negativă a evenimentelor, cert este că presa a tipărit foarte mult în inima cetățenilor europeni, sentimentul că lucruri serioase se petrec la nivelul acestei alianțe continentale. După multe luni de pregătiri intense, la finalul săptămânii trecute, toată Uniunea Europeană a fost așteptată la vot pentru a decide care sunt partidele naționale care vor reprezenta fiecare țară în instituția europeană unde se află cârma blocului comunitar. Conform informațiilor emise de Parlamentul european, prezența la vot în cadrul alegerilor europarlamentare din perioada 23-26 mai a fost de 50,95%, fiind astfel cea mai ridicată prezență la nivelul Uniunii Europene din ultimii 25 de ani. Numai în anul 1994, prezența la vot în cadrul aceluiași tip de alegeri a fost de 56,67%, în condițiile în care dimensiunile Uniunii Europene erau mult mai mici.
Anul acesta, țările ai căror cetățeni au ieșit într-un număr record la vot sunt Belgia (89%, în condițiile în care votul este obligatoriu) și Luxemburg (84,1%). Pe următoarele locuri se clasează Danemarca (66%), Spania (64,3%), Germania (61,5) și Austria (59%). Chiar și în România, prezența la vot a atins un nivel record, după ce 49,2% din cetățeni au ieșit ieri la urnele de vot. La polul opus, țările în care prezența la vot nu a trecut pragul de 30% sunt: Slovacia (22,7%), Slovenia (28,2%), Cehia (28,7) și Croația (29,6%).
Dacă la nivel național bătălia pentru locurile din Parlamentul European a fost una relativ mai ușoară, la nivel european, rezultatele alegerilor în țări precum Germania, Franța, Marea Britanie sau Ungaria, au ținut Europa cu sufletul la gură. Tendința naționalistă dusă la extremism a determinat crearea a două tabere care au luptat pentru ocuparea Parlamentului european: pro UE și eurosceptic.
Azi, până la 7 dimineața, rezultatele parțiale ale voturilor din Germania dădeau alianța CDU-CSU câștigătoare. Formată Uniunea Creștin-Democrată (CDU) și filiala sa bavareză, Uniunea Social-Democrată (CSU), formațiunea de dreapta a obținut 28,70% din voturi, cu 6,7% mai puțin decât la alegerile europene precedente, desfășurate în anul 2014.
În Franța, Partidul eurosceptic Adunarea Națională, condus de Marine Le Pen s-a situat pe primul loc, depășind cu 2,3 procente formațiunea Republica în Mișcare a președintelui Emmanuel Macron. „După numărarea a 89% dintre voturi, Partidul Adunarea Naţională a obţinut 24,2 procente, în timp ce partidul Republica în Mişcare se situează pe locul doi, cu 21,9% dintre voturile exprimate” informează agenția națională de presă, Mediafax.
Un succes al euroscepticilor a fost înregistrat și în Marea Britanie unde, Partidul Brexit, condus de Nigel Farage, se situează pe primul loc cu 31,8% din voturi. Locul doi este ocupat de Liberal Democrați (20,40%), locul trei de Partidul Laburist condus de Jeremy Corbyn (14,05%), iar locul patru este ocupat de Partidul Verde (11,09%). Din nefericire pentru premierul Theresa May, aceste alegeri europarlamentare au reprezentat o altă lovitură care demonstrează că popularitatea ei și încrederea cetățenilor în modul în care a tratat Brexitul au scăzut semnificativ. Cu un procent de 9,1% partidul condus de May nu a obținut niciun loc în Parlamentul European. În Ungaria, formațiunea de dreapta, Fidesz condusă de premierul Viktor Orban s-a clasat pe primul loc la scrutinul europarlamentar, obținând 56% din voturi.
Per total, la nivel european, conform rezultatelor emise de Parlamentul European, Partidul Popular European (PPE) a câșțigat alegerile din perioada 23-26 mai 2019. Potrivit Mediafax, „pentru legislatura 2019-2024, Partidul Popular European (PPE, centru-dreapta) este creditat cu 179 de locuri din totalul de 751 ale Parlamentului European, în scădere faţă de 216 mandate în mandatul actual (2014-2019)”.
