Comisia Europeană ar putea reduce fondurile europene când nu se respectă statul de drept
Odată cu invazia imigranților și a refugiaților inițiată în primăvara lui 2015 dar și cu efectele acesteia răspândite pe întreg teritoriul Uniunii Europene, relațiile dintre cele trei instituții europene (Parlamentul, Comisia și Consiliul) și statele membre au suferit o deteriorare drastică și vizibilă. Dacă prima țară care a avut curajul să arate că lucrurile nu stau la fel de bine ca înainte de invazia extracomunitarilor, a fost Marea Britanie și dorința acesteia de a ieși din blocul comunitar, exemplul său a inspirat țări precum Ungaria, România, Polonia sau Italia. Astfel, găsind Bruxellesul într-o poziție oarecum vulnerabilă și de criză, aceste țări au început să se răzvrătească la adresa politicilor și a regulilor liderilor europeni, încercând să profite de lipsa de încredere cu care se confruntă blocul comunitar, dar și criza de imagine.
În timp ce Ungaria acuză Uniunea Europeană de invazia imigranților și a refugiaților, Polonia se bucură de faptul că autoritățile de la Bruxelles sunt prea ocupate cu propriile probleme și nu au timp să mai observe schimbările drastice pe care Justiția vrea să le ia la nivel național. În aceiași situație se află și România unde, Guvernul caută de mai bine de un an de zile să subjuge puterea neutră a Justiției, făcând-o să depindă de deciziile politice.
Acuzate că încalcă statul de drept, acestei țări membre ale Uniunii Europene au primit de nenumărate ori avertismente pe care nici în ultimul ceas nu au de gând să le ia în serios. Considerând că imaginea Parlamentului, Comisiei și Consiliului european este mult prea deterioară cât să mai poată apela la credibilitatea de a mai cere statelor membre să respecte orice fel de decizie, Ungaria, Polonia și România își continuă strategia de a denigra Uniunea Europeană pe de o parte și de a obstrucționa independența și libertatea Justiției naționale, pe de alta.
Conștient că această atitudine greșită nu poate fi schimbată cu una cu două, Comisarul European pe Buget, Günther Oettinger, a declarat în cursul zilei de ieri, că în cazul în care un stat membru UE încalcă principiul statului de drept, Comisia Europeană ar putea decide să restricţioneze accesul la fonduri europene pentru statul respectiv.
„Am putea să prevedem, atunci când nu se respectă principiul statului de drept reducerea fondurilor pentru anumite programe sau interzicerea participării la anumite programe şi la anumite genuri de finanţare. Am înţeles că două treimi din majoritatea Parlamentului European susţin acest demers şi o să vedem cum continuă dezbaterile şi în ce sens se vor îndrepta”, a transmis, marţi, în cadrul unei conferinţe de presă la Bruxelles, comisarul European pe Buget şi Resurse Umane, Günther Oettinger.
Potrivit acestuia, Executivul european are nu datoria, ci obligația să acționeze în acest sens când constată încălcarea statului de drept. „Principiul statului de drept este o valoare foarte importantă a UE şi a fost de la bun început. Este de fapt o obligaţie pentru toate statele membre, o chestiune prevăzută în dreptul primar, în Tratatul de la Lisabona. Comisia nu are doar dreptul, ci obligaţia ca, atunci când constată că statul de drept este încălcat sau îngrădit sau acest principiu este restricţionat, să acţioneze. Asta facem deja în Polonia şi, după decizia Parlamentului European, o facem şi în Ungaria. Am discutat despre acest lucru cu reprezentanţii Guvernului român. Suntem în strâns contact cu ei. Acum Comisia va trebui să vadă dacă şi când se înregistrează progrese în România sau dacă iau acţiuni care încalcă principiul statului de drept. Sunt optimist că aceste condiţionalităţi legate de statul de drept vor fi aplicate în următoarea decadă”.
Întrebat dacă această propunere are legătură cu exercitatea Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, Günther Oettinger a transmis că nu are „nicio legătură”, considerând că, găzduirea Președinției Consiliului UE în România, se desfășoară „cu succes” în prima jumătate a anului 2019.
