Predicțiile politice arată că formaţiunile extremiste, în principal cele care critică Uniunea Europe
Tendința mondială după ce Uniunea Europeană a fost victima unei invazii de imigranți și refugiați începând cu primăvara lui 2015, extremistul Donald Trump a preluat puterea Statelor Unite ale Americii, Siria și țările din nordul Africii au suferit exoduri fără margini iar Marea Britanie a invocat separarea de blocul comunitar, este aceea de naționalism dus la extreme, discriminare, rasism și izolare. Dacă la nivel internațional, SUA este exemplul care recurge la cât mai multe gesturi pentru a exemplifica poziția extremistă, în Uniunea Europeană, un număr tot mai mare de țări au început să se răzvrătească la adresa deciziilor impuse de către Bruxelles. În pragul alegerilor europarlamentare, publicația britanică, The Guardian, face publică predicția conform căreia, formațiunile extremiste, în principal cele care critită blocul comunitar, ar putea avea rezultate neașteptat de bune în scrutinul de săptămâna aceasta, deși este dificil de anticipat dacă vor putea forma un grup politic coerent în viitoarea legislatură a Parlamentului European.
„În perspectiva scrutinului pentru desemnarea membrilor Parlamentului European, partidele de extremă-dreapta sunt în ascensiune şi ameninţă să modifice echilibrul de putere în Uniunea Europeană”, observă editorialiştii Jon Henley, Angela Giuffrida şi Kim Willsher, într-un articol publicat în The Guardian, sub titlul „Tendinţe spre extreme: clivajele puternice de pe harta politică a Europei”.
Jurnaliștii amintesc în articolul cu pricina de ultima vizită a lui Matteo Salvini în orășelul italian Pesaro. Pregătindu-se pentru scrutinul regional din mai 2015, Salvini a fost atacat cu ouă și roșii. „Ester Principi, care se afla aproape de scena amplasată în Piaţa Poporului (Piazza del Popolo), s-a trezit în mijlocul protestului. <M-au stropit şi pe mine>, îşi aminteşte ea. După patru ani, s-au schimbat multe. Ester Principi s-a aflat din nou în zona frontală, în aceeaşi Piaţă, într-o dimineaţă de mai, aşteptându-l pe cel numit acum cu simpatie de susţinătorii locali drept căpitanul. <Înainte nu era plăcut foarte mult, dar acum mulţi oameni îl iubesc. El reprezintă cetăţenii şi ne apără>, spune Ester Principi”, citată de Mediafax.
Astăzi, cu puțin timp înainte de alegerile europarlamentare catalogate drept o luptă pentru spriritul continentului între principalele formaţiuni proeuropene şi partidele de extremă-dreapta, populiste şi critice la adresa UE, cetățenii europeni sunt nevoiți să își aleagă tabăra pentru care votează, având de ales între două politici opuse până la extremă. Dacă înainte de 2015, Uniunea Europeană era vizată de calm, prosperitate, colaborare, uniune și solidaritate, invazia imigranților și decizia Bruxelles-ul de a obliga statele blocului comunitar să primească extracomunitarii sub cote obligatorii a declanșat crearea unei atmosfere tensionate în cadrul UE, deteriorând relațiile dintre acestea și cele trei instituții europene (Consiliul, Comisia și Parlamentul).
„În alte zone din Europa, sondajele de opinie sugerează că partidele care critică UE ar putea deveni a doua forţă politică din Parlamentul European, cu până la 35% din cele 751 de locuri. Reprezentanţii a trei formaţiuni - Alternativă pentru Germania (AfD), Partidul Popular danez şi Partidul Finlandezilor - au fost alături de Matteo Salvini la un eveniment electoral desfăşurat în oraşul Milano, unde s-a lansat Alianţa Europeană peentru Popoare şi Naţiuni, o coaliţie de partide care acordă prioritate naţiunilor şi pledează pentru limitarea imigraţiei din care face parte şi Mişcarea Naţională a lui Marine Le Pen, precum şi alte trei formaţiuni. Analiştii politici au dubii că numeroasele partide suveraniste şi critice la adresa UE din Europa, care împărtăşesc obiectivele transferului de putere în sarcina statelor membre şi contracarării imigraţiei, dar au de multe ori politici economice şi sociale diametral opuse şi abordări total diferite faţă de relaţiile cu Rusia, pot reuşi să formeze şi să menţină un grup europarlamentar coerent. Spre deosebire de situaţia din Marea Britanie, cei mai mulţi politicieni populişti din alte ţări europene nu vor retragerea din Uniunea Europeană. În 2016, cel puţin 15 partide pledau pentru organizarea de referendumuri privind apartenenţa la Uniunea Europeană. În prezent, pledează mai degrabă pentru o Uniune Europeană diferită, concentrată mai mult pe securitate, pe limitarea imigraţiei şi pe politici economice care să acorde prioritate naţiunilor. Dar, într-un nou Parlament European fragmentat, în care atât Partidul Popular European (PPE), cât şi grupul Socialiştilor şi Democraţilor (S&D, centru-stânga) riscă să piardă un număr semnificativ de locuri cu efectul lipsei majorităţii parlamentare a «marii coaliţii» care este dominantă de mult timp, sigur că potenţialul forţelor eurosceptice de a configura viitorul Uniunii Europene este evident”, observă editorialiştii The Guardian.
