Conflictul dintre SUA și Iran, la un pas de declanșarea celui de-al Treilea Război Mondial?
După ce în primăvara anului trecut, președintele Donald Trump a decis să retragă Statele Unite ale Americii din acordul nuclear semnat de americani în 2015 cu Iranul, atmosfera relației dintre cele două a devenit una extrem de încinsă. Acuzând Teheranul că nu ar fi respectat condițiile Acordului și că încă mai fabrică armament nuclear, fără o dovadă clară, SUA a făcut public în luna mai a lui 2018 că nu va ține cont de părerea celorlalte state semnatare (Rusia, China, Marea Britanie, Germania și Franța) și va reintroduce sancțiuni împotriva Iranului. Luați prin surprindere, liderii celorlalte țări au încercat pe cât de mult posibil să îl convingă pe Donald Trump că această acțiune înrăutățește situația, vulnerabilizând siguranța planetei.
Fără să asculte de nimeni în jur, Trump nu doar că a semnat retragerea din Acord, dar a și introdus primele sancțiuni împotriva Iranului, amenințând și pe celelalte state care încă mai fac negoț cu acesta. În timp ce oficialii celorlalte cinci țări caută să păstreze Acordul cu Teherenul, conflictul cu SUA le amenință și lor poziția, fapt pentru care, tensiunile au atins un nivel foarte înalt. Acuzând o atitudine de amenințare din partea Iranului, americanii au trimis zilele trecute nava militară Abraham Lincoln, în Orientul Mijlociu. „Secretarul interimar al Apărării (Patrick Shanahan) a aprobat mutarea navei USS Arlington (LPD-24) şi a unei baterii Patriot la Comandamentul Central al SUA (CENTCOM), care are drept zonă de responsabilitate Orientul Mijlociu şi Asia Centrală. Aceste active se vor alătura grupului portavionului USS Abraham Lincoln şi unui grup de bombardiere al Forţelor Aeriene ale SUA în regiunea Orientului Mijlociu, ca răspuns la indiciile privind sporirea gradului de pregătire a iranienilor pentru efectuarea de operaţiuni ofensive împotriva forţelor americane şi a intereselor noastre”, se arată într-un comunicat lansat de Pentagon.
Explicația Statelor Unite pentru acest gest este susținută de faptul că serviciile secrete americane au stabilit că iranienii au încărcat echipamente militare, inclusiv rachete, pe nave de mici dimensiuni. Potrivit agenției naționale de presă, Mediafax, „la finalul anului trecut, SUA au retras bateriile Patriot din Bahrain, Kuwait şi Iordania. Până în acest moment nu este clar dacă Washingtonul va muta înapoi bateriile în aceste ţări”.
Întrebat de un jurnalist dacă există riscul unei confruntări militare cu Iranul, Donal Trump a susținut că nu poate exclude această posibilitate. „Cred că întotdeauna am putea spune asta, nu? Nu vreau să spun nu, dar sper că nu se va întâmpla. Avem una dintre cele mai puternice nave din lume şi este pregătită şi nu vrem să facem nimic”, a răspuns preşedintele SUA, justificând că trimiterea navei militare Abraham Lincoln în regiune se datorează faptului că „Iranul era foarte amenințător”. „Avem informaţii despre care nu doriţi să ştiţi”, s-a apărat Trump.
În încheierea aceleiași conferințe de presă, liderul de la Casa Albă le-a transmis iranienilor că cel mai bine ar fi să se așeze la masa negocierilor pentru a discuta cu el despre renunțarea la programul nuclear al Teheranului. „Ceea ce ar trebui să facă ar fi să mă sune. Putem ajunge la o înţelegere, un acord echitabil, doar că nu vrem să aibă arme nucleare - nu cerem multe. Şi i-am ajuta să-şi revină în formă”, a afirmat preşedintele SUA.
După ce SUA a început să pună din ce în ce mai multă presiune economică și militară asupra Iranului, Ministrul israelian al Energiei, Yuval Steinitz a intervenit cu o opinie, descriind situația din Golf ca fiind una înfierbântată. „Dacă va exista vreun tip de conflagraţie între Iran şi Statele Unite sau între Iran şi vecinii săi, nu exclud posibilitatea ca iranienii să activeze grupuri precum Hezbollah sau Jihadul Islamic din Fâşia Gaza, sau chiar să încerce să lanseze rachete din Iran către Statul Israel”, a spus Steinitz, reamintind că grupările Hezbollah şi Jihadul Islamic ar fi sponsorizate de regimul de la Teheran.
Reacția Teheranului după amenințările SUA nu au întârziat să apară. În timp ce Iranul refuză orice dialog cu americanii, aceștia au amenințat cu riposte militare puternice la un eventual atac. „Nu vor fi deloc negocieri cu America”, a declarat generalul iranian Yadollah Javani. La rândul său, un cleric islamic radical din Iran, ayatollahul Yousef Tabatabai-Nejad, a avertizat că portavionul trimis de SUA în Golful Persic poate fi „distrus cu o singură rachetă”. Mai mult, Președintele iranian, Hassan Rouhani a făcut apel la unitate în rândul facțiunilor politice din Iran, în ideea de a combate presiunea provocată de sancțiunile impuse de Administrația de la Washington. „Azi, nu putem spune dacă condiţiile sunt mai bune sau mai rele decât în perioada războiului (n.r. războuiul dintre Iran și Irak, 1980-1988), dar în timpul războiului nu aveam o problemă cu băncile, vânzările de petrol, importurile şi exporturile, şi existau sancţiuni doar în ceea ce priveşte achiziţionarea de armament. Presiunea din partea inamicilor este un război fără precedent în istoria noastră... Dar nu voi dispera şi voi avea speranţă pentru viitor, şi voi avea încredere că putem trece peste aceste condiţii dificile, dacă suntem uniţi”, a precizat preşedintele iranian.
De asemenea, Hossein Salami, liderul Gardienilor Revoluţiei din Iran, a declarat în cadrul acestui weekend, faptul că, prin acțiunile sale, Statele Unite au pornit un război psihologic în regiune. „Comandantul Salami a prezentat o analiză conform căreia americanii au început un război psihologic, dat fiind că venirile şi plecările forţelor lor în regiune au devenit un lucru obişnuit”, a declarat acesta.
