Moment critic pentru Uniunea Europeană. Cancelarul Austriei vine pregătit la summitul de la Sibiu p
Cel mai important eveniment al anului pentru liderii Uniunii Europene are loc în România, țara care găzduiește încă de la începutul acestui an, Președinția Consiliului European. Alegând data de 9 mai, când la nivel internațional se celebrează ziua Europei, liderii europeni sunt gata să se așeze cu toții la aceiași masă și să discute cele mai importante aspecte cu care se confruntă blocul comunitar în momentul de față. În timp ce pregătirile pentru a asigura o bună funcționare și desfășurare a summitului, au început deja de săptămâni bune în Sibiu, șefii celor 28 de state membre și-au pregătit la rândul lor discursul, iar unii, propunerile de reformare a Uniunii Europene.
Dedicată păcii și a unității europene, ziua Europei de anul acesta, va fi astfel marcată printr-un summit informal al Consiliului European de la Sibiu unde se așteaptă schimbări istorice. Pe fondul unor serii de provocări majore cu care se confruntă blocul comunitar, precum problema migrației, amenințări de securitate vechi și noi sau dispute comerciale, liderii statelor europene vor trebui să atingă puncte sensibile ale realității unei Uniuni Europene divizată de eurosceptism, extenuată de tergiversarea procesului Brexit şi preocupată de configurarea viitorului Europei în urma alegerilor europarlamentare din perioada 23-26 mai.
În contextul în care Marea Britanie luptă pentru a-și recăpăta independența și autonomia, Brexitul ar putea transforma 2019 în ultimul dată când britanicii mai celebrează Ziua Europei ca țară membră a Uniunii Europene.
Istoria datei de 9 mai a început acum 69 de ani, când a fost rostită declarația Schuman, piatra de temelie a Uniunii Europene. Practic, pe 9 mai 1950, într-un discurs la Paris, Robert Schuman, pe vremea aceea, ministrul francez de Externe, a popus „stabilirea unei noi forme de cooperare, prin crearea unui Comunităţi europene a cărbunelui şi oţelului, cu scopul de a înlătura posibilitatea izbucnirii unui nou război între naţiunile Europei, în primul rând între Franţa şi Germania, state angrenate în trecut într-o rivalitate acerbă cu rezultate dezastruoase pentru Europa şi chiar întreaga lume” informează siteul oficial al Uniunii Europene. „Pacea mondială nu poate fi asigurată fără a face eforturi creatoare proporţionale cu pericolele care o ameninţă. Contribuţia pe care o poate aduce civilizaţiei o Europă organizată şi activă este indispensabilă pentru menţinerea unor relaţii paşnice”, afirma la acel moment, şeful diplomaţiei franceze.
Un an mai târziu, propunerea lui Schuman se concretiza prin crearea Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului (CECO), înfiinţată de Franţa, Germania, Italia, Olanda, Belgia şi Luxemburg, care a fost prima dintr-o serie de instituţii europene supranaţionale ce au stat la baza Uniunii Europene de astăzi. Ulterior, în 1958 a luat naștere Comunitatea Economică Europeană (CEE) care a contribuit la intensificarea cooperării economice între statele membre, iar în 1993, prin Tratatul de la Maastricht, CEE devenea Uniunea Europeană (UE).
„Ceea ce a început ca o uniune pur economică a evoluat treptat, devenind o organizaţie care acţionează în numeroase domenii de politică, de la schimbări climatice, protecţia mediului şi sănătate, la relaţii externe, securitate, justiţie şi migraţie” informează agenția națională de presă, Mediafax.
Summitul UE de la Sibiu care va începe astăzi, are pe agenda sa nu doar sărbătorirea a 69 de ani de la înființarea UE, ci și momente prielnice pentru a se dezbate subiecte cu un impact extraordinar. Printre cei pregătiți să scrie istorie se află Cancelarul Austriei, Sebastian Kurz. Acesta va propune la summitul Consiliului European de la Sibiu, reformarea Uniunii Europene prin modificarea Tratatului Lisabona, liderul de la Viena pledând pentru introducerea unor reglementări europene mai stricte, inclusiv pentru protejarea statului de drept.
De curând, șeful de la Viena și-a exprimat preocuparea în legătură cu nerespectarea regulilor privind deficitul bugetar în zona euro. „Atunci când Comisia Europeană reacţionează ridicând din umeri, mai mult sau mai puţin, în legătură cu gradul de îndatorare al Franţei sau Italiei, Europa are o problemă. Aceste lucruri trebuie să se schimbe (…) Lupta împotriva încălzirii climatice poate fi câştigată doar împreună. În acest sens, sunt necesare măsuri stricte la nivel mondial şi european (…) În Europa, avem nevoie de ordine şi de mai multă susţinere sănătoasă a oamenilor. Regulile pe care noi înşine le-am creat în Europa trebuie respectate. Oricând s-au încălcat regulile în trecut a fost haos. Exact în acest fel este afectată moneda euro de datoriile prea mari ale unor ţări. Dubiile referitoare la normele statului de drept şi democraţiei afectează fundamentul european. Europa are nevoie de mai multă susţinere din partea oamenilor. (...) Oamenii se raportează la UE ca la o instituţie care a reglementat toate detaliile şi care este uneori un monstru birocratic. Aceste lucruri trebuie să se schimbe. Europa trebuie să devină mai flexibilă şi mai eficientă. Este necesar, din punctul meu de vedere, un nivel mai mare de subsidiaritate”, a argumentat Sebastian Kurz.
Întrebat în cadrul interviului dacă este necesară modificarea Tratatului UE, Sebastian Kurz a răspuns: „Da, şi vom cere acest lucru la summitul informal UE din România. Dacă vrem reformarea fundamentală a Europei, dacă vrem să fie competitivă, este necesară o nouă bază contractuală. Reglementările actuale au fost adoptate înaintea crizelor: a fost criza euro, criza imigraţiei, avem schimbările climatice, Brexit. Este evident că actualele provocări sunt mai mari decât erau acum câţiva ani. Este inteligent şi corect să adaptăm tratatele UE la noile realităţi. Uniunea Europeană are nevoie de un nou tratat comunitar, care să eficientizeze procesul decizional şi să prevadă sancţiuni dure pentru ţările care încalcă normele statului de drept şi principiile democratice. De la intrarea în vigoare a Tratatului Lisabona, în Europa s-au schimbat multe lucruri. Am avut o criză a datoriilor suverane, o criză a monedei euro, o criză a migraţiei, o criză climatică, iar acum avem haosul generat de Brexit. Este nevoie de un nou tratat UE, dat fiind că actualul tratat nu mai este actual. Este necesar un nou acord, care să prevadă sancţiuni clare împotriva statelor membre, să prevadă obligaţii, să prevadă sancţiuni pentru ţările care nu înregistrează imigranţi sau primesc imigranţi aflaţi în ilegalitate, să existe consecinţe dure pentru încălcarea normelor statului de drept sau a principiilor democraţiei liberale. Obiectivul nostru este să îmbunătăţim Uniunea Europeană, nu să o distrugem sau să ne jucăm cu fantezii privind ieşirea din UE”, a conchis Sebastian Kurz.
