„Uniunea Europeană trebuie să-şi schimbe urgent direcţia după alegerile din luna mai”
După mai bine de trei ani de la inițierea invaziei refugiaților pe teritoriile celor 27 de state membre ale UE, doi ani de la invocarea articolului 50 din Tratatul de la Lisabona de către Marea Britanie și mai puțin de un an de la ultimul atac terorist, Uniunea Europeană se află în pragul unei schimbări cruciale. Alegerile euro-parlamentare programate la finalul lunii mai sunt așteptate să arate noua direcție pe care Europa o va lua atunci când liderii de la Bruxelles se vor poziționa în fața noilor subiecte de dezbatere.
Valul de amenințări cu care Europa a trebuit să învețe să supraviețuiască, Brexitul, refugiații, fenomenul migrației, deteriorarea relației cu Statele Unite ale Americii, impasul în care se află cu Iranul din cauza tratatului nuclear „zguduit” de planul lui Donald Trump de a scoate SUA din înțelegere, suspiciunile la adresa Rusiei, neîncredere în principiile UE și răzvrătirea absolută a Ungariei, Poloniei și Italiei sunt doar câteva dintre exemplele de situații cu care oficialii Comisiei, Consiliului și Parlamentul Europei au fost nevoiți să se confrunte sub o presiune inimaginabilă.
În timp ce deciziile luate în tot acest timp par să nu fi mulțumit toate taberele, scrutinul alegerilor de la finalul acestei luni este așteptat să schimbe realitatea cruntă a blocului comunitar și să aducă un nou aer în deciziile viitoare cu privire la soarta celor aproximativ 513 milioane de cetățeni europeni. În plină campanie electorală, Polonia face un pas în față și admite public că în momentul de față, Uniunea Europeană este blocată într-un cerc vicios, iar pentru a ieși din această criză, cele trei instituții europene trebuie să își schimbe urgent direcția după alegerile pentru Parlamentul European.
Potrivit premierului polonez, Mateusz Morawiecki, Uniunea Europeană a avut multe perioade cu urcușuri și coborâșuri însă, perioada pe care o traversează acum este una dintre cele mai dificile din istoria sa. „Am trecut prin multe crize în trecut, însă situaţia în care ne aflăm astăzi este cea mai gravă: Brexitul, valurile ulterioare de migraţie, terorismul, încetinirea economică, datoria publică în multe state membre - toate acestea au ridicat îndoieli serioase asupra viitorului proiectului european în rândul cetăţenilor săi”, a transmis premierul polonez. În opinia acestuia, Bruxellesul a răspuns greșit în fața acestor crize, centralizând puterea, uitând de democrație, de transparență și de responsabilitate și ignorând suveranitatea națională. Pentru a redresa situația de criză, UE trebuie să se reinventeze oferind noi speranțe, iar în caz contrar, dacă blocul comunitar nu va acționa, alegătorii europeni vor fi din ce în ce mai dezamăgiți.
Premierul polonez crede că în acest moment, cel mai important lucru ar fi ca Uniunea Europeană să se întoarcă la rădăcinile sale ca o uniune a națiunilor puternice, egale și libere. De asemenea, acesta mai consideră că europenii au nevoie de o UE sensibilă din punct de vedere social, ambițioasă și inovatoare, fermă față de monopoluri și de protecționism și sigură.
În vederea împlinirii unei astfel de perspective, Mateusz Morawiecki propune un plan în cinci puncte pentru viitorul blocului comunitar și anume: combaterea inegalităților, sporirea inovației, combaterea monopolurilor și a protecționismului, sporirea cheltuielilor pentru apărare, plus protejarea frontierelor și democrația. „Din ce în ce mai mulţi europeni sunt atenţi la instituţiile UE şi se îndoiesc de imparţialitatea lor. Bruxelles pare să trateze mai bine unele state membre decât altele, abordând deficitele bugetare, ajutoarele de stat sau reformele instituţionale care par a fi diferite în funcţie de ţările implicate. UE trebuie să facă o treabă mult mai bună în a asigura aplicarea corectă a normelor între ţările membre. Este inacceptabil ca autorităţile UE să critice instituţiile unor ţări pentru practici pentru care nu ridică obiecţii în altă parte, În centrul său, UE se referă la libertate - libertatea economică, libertatea de exprimare, libertatea de sărăcie şi excluderea. Fără libertate, construirea unei case europene comune şi a unui viitor european comun devin imposibilă. A sosit momentul să reformăm democraţia noastră europeană şi să ne unim în diversitatea care a fost întotdeauna o mare putere a Europei. Avem nevoie de o Uniune a Naţiunilor 2.0, care să adapteze viziunea fondatorilor Europei - Robert Schuman, Jean Monnet, Charles de Gaulle, Alcide de Gasperi şi Konrad Adenauer - la provocările din epoca noastră”, a explicat acesta.
