După schimbarea numelui în Macedonia de Nord, cetățenii macedonieni se pregătesc și de schimbarea pr
Îndelunga dispută cu Grecia pe tema numelui a culminat acum câteva luni cu un final care pare să mulțumească pe toată lumea. Cerându-i-se să își schimbe numele din „Republica Macedonia” în „Republica Macedonia de Nord” din cauză că fostul nume coincidea cu o regiune din Grecia, autoritățile macedoniene au convenit să accepte această doleanță promițând cetățenilor că o dată cu schimbarea numelui, va avea loc și o reformă de țară.
Aceste transformări culminează cu alegerile prezidențiale la care cei puțin peste 2 milioane de locuitori au fost așteptați duminică, 21 aprilie, să își exprime votul. În cadrul unui scrutin dominat evident de disensiunile profunde cu privire la redenumirea țării în urma acordului cu Grecia, pentru cel mai înalt fotoliu în stat, au aplicat trei candidați de seamă.
Recunoscută la nivel internațional sub denumirea de „Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei”, astăzi, țara a decis să accepte condiția impusă de Grecia, convenind să își schimbe numele în „Republica Macedonia de Nord”. Respectarea acestui criteriu cerut de către greci compensează acordul de la Prespa semnat în 2018, unde Grecia a semnat că odată cu schimbarea numelui, Atena nu se va mai opune aderării Macedoniei la NATO și la Uniunea Europeană.
Cu toate că sună ca o poveste încheiată, Acordul de la Prespa nu este o soluție cu care toți macedonieni sunt de acord, iar discuțiile pe această temă au dominat campania electorală pentru scrutinul de duminică, în cadrul căruia cei 1,8 milioane de cetățeni cu drept de vot au fost așteptați să pună ștampila pe unul dintre cele trei nume candidate.
Potrivit sondajelor de opinie efectuate dinaintea alegerilor, Stevo Pendarovski, sprijinit de Partidul Social Democrat și de principalul partid al minorității albaneze, DUI, urma să obțină cele mai multe voturi (estimându-se la un procentaj de 28,8% din voturi). În timpul campaniei electorale acesta a promis că va susține în continuare schimbarea denumirii țării. „Nu avem altă alternativă în afară de aderarea la NATO şi la Uniunea Europeană. Din păcate, opoziţia din această ţară se află încă în secolul al XIX-lea”, a precizat de nenumărate ori în timpul campaniei, Stevo Pendarovski.
Pe locul al doilea, sondajele de opinie o clasa pe Gordana Siljanovska-Davkova, sprijinită de partidul naționalist VMRO-DPMNE, care s-a opus vehement acordului privind schimbarea numelui țării. Diferența dintre cei doi candidați ar fi urmat să fie una foarte mică, disputa desfășurându-se pe doar două procente. În timpul campaniei electorale, Siljanovska-Davkova a acuzat actualul Guvern că nu ar fi implementat reformele economice necesare. „În ultimii doi ani şi jumătate nu au făcut nimic altceva decât să schimbe numele ţării”, a declarat aceasta extrem de aspru.
Pe ultimul loc, s-ar situa candidatul partidului albanez Besa, pentru care realizatori sondajului cred că ar merge doar 7% din voturi. Astfel, potrivit analiștilor politici, niciunul dintre cei trei candidați nu ar fi urmat să obțină pentru jumătate din voturi, crescând șansele pentru un al doilea tur de voturi programat pentru data de 5 mai.
Deoarece preşedintele Macedoniei de Nord are un rol în cea mai mare parte ceremonial, deţinând totuși funcţia de comandant suprem al forţelor armate şi a celui care promulgă legile votate în Parlament, lupta pentru cea mai înaltă poziție din țara cu un nou nume a stârnit interes nu doar pe plan național ci și pe plan european.
După cum s-a estimat, în urma numărării voturilor de duminică, candidatul social-democrat Stevo Pendarovski şi principala sa contracandidată, Gordana Siljanovska-Davkova, ocupă primele două locuri în urma alegerilor prezidenţiale din Macedonia de Nord urmând să meargă acum în turul doi, programat pentru 5 mai. Cu două viziuni diametral opuse față de Acordul de la Prespa, social-democratul Pendarovski a obținut 42,7% din voturi în timp ce Siljanovska-Davkova a obţinut 42,5%. De cealaltă parte, candidatul independent Blerim Reka s-a clasat pe locul al treilea, cu 10,4%.
