Decizia amânării Brexitului până pe 31 octombrie a determinat prăbușirea conservatorilor în sondaje
După o lungă cursă de negocieri a condițiilor de separare, iată că la finalul celor mai bine de doi ani de la invocarea Articolului 50 din Tratatul de la Lisabona, nu britanicii au fost cei care au avut ultimul cuvânt de spus. Determinați să părăsească Uniunea Europeană recăpătându-și astfel independența și autonomia, cetățenii Angliei, Scoției, Țării Galilor și a Irlandei de Nord au sperat că premierul britanic Theresa May le va îndeplini dorința făcută publică în cadrul referendumului din 23 iunie 2016, oficializând separarea de către blocul comunitar la data speculată, și anume la 29 martie 2019.
Cu toate că a făcut față cu brio unei presiuni extraordinare, Theresa May nu a fost susținută în demersul său de aprobare a acordului negociat cu liderii Uniunii Europene pentru a reuși să respecte termenul limită a Brexitului. După ce a fost respins de trei ori în Parlamentul de la Londra, acordul a devenit motivul pentru care premierul britanic a fost nevoită să ceară o nouă amânare Bruxellesului. Evitând astfel scenariul unui Brexit hard, May a fost pusă în situația în care nu și-a putut îndeplini sarcina din cauza opoziției care, a făcut tot ce a fost posibil pentru a amâna Brexitul. Cerând o amânare doar până pe 30 iunie, lui May i s-a dat termenul de 31 octombrie ca și răgaz pentru luarea unei decizii definitive, susținute evident, de un plan realist.
Luptându-se cu morile de vânt, determinarea și sacrificiile lui May par acum uitate de unii și criticate de alții care le văd insuficiente. După anunțarea celei mai recente direcții a Brexitului, imediat de după 12 aprilie, poporul britanic s-a împărțit pe de o parte, între cei care sunt de acord că premierul Theresa May nu avea nicio altă soluție de a salva economia Marii Britanii decât să accepte amânarea până se va ajunge la un acord, iar pe de alta, de cei care se simt dezamăgiți de rezultatele negocierilor lui May.
Dezamăgirea simțită de milioane de britanici care se așteptau ca Parlamentul și Guvernul de la Londra să colaboreze pentru aprobarea unui acord de ieșire a Marii Britanii din UE, primăvara aceasta, a fost imediat vizibilă în sondajele de opinie, după ce mass media a trâmpițat despre decizia luată de către liderii europeni și premierul Theresa May, în cadrul summitului extraordinar desfășurat la jumătatea săptămânii trecute.
După cum au prevăzut și specialiștii, decizia amânării Brexitului până pe 31 octombrie a determinat o prăbușire drastică a Partidului Conservator în sondajele de opinie. Cea mai mare dezamăgire vine pe fondul obligativității britanicilor de a participa încă la alegerile euro-parlamentare programate să se desfășoare pe data de 23 mai. Din păcate, cu toate că Theresa May a depus eforturi ca liderii europeni să accepte amânarea fără să impună această condiție, cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au refuzat să ofere șansa Angliei, Scoției, Țării Galilor și Irlandei de Nord de a se desfăta într-un nou termen, fără să plătească costul de a fi încă membre din blocul comunitar.
„Ca atare, alegerile din 23 mai devin un test politic foarte important pentru toate partidele din Regatul Unit, în condițiile în care atât politicienii cât și electoratul sunt profund divizate cu privire la Brexit. Cel mai lovit de aceste diviziuni este Partidul Conservator condus de premierul May, care în două sondaje de opinie și-a văzut intenția de vot prăbușindu-se la 16 - 17%” informează Realitatea Financiară. După cum era de așteptat, scăderea popularității și a încrederii în partidul Theresei May a crescut șansele celorlalte formațiuni de opoziție. Dintre grupările politice care au profitat cel mai mult de prăbușirea Partidului Conservator, Partidul Independenței Regatului Unit și noul Pardid Brexit, condus de fostul lider UKIP, Nigel Farage sunt cele care au înregistrat o creștere preferințele britanicilor.
În cadrul celor două sondaje, euro-scepticii sunt indicați cu intenții de vot 15/14% și respectiv 12/13%. Pe primul loc în sondaje a trecut fără dar și poate, Partidul Laburist din opoziție, pentru care cei care au răspuns la sondaje, și-au arătat intenția de vot cu 24-29%. Potrivit aceiași surse amintite, „și aici poziția șovăielnică a liderului său, Jeremy Corbyn, cu privire la convocarea unui al doilea referendum Brexit riscă să ducă la pierderea de voturi în favoarea partidelor anti-Brexit - Partidul Liberal Democrat, Verzii, Partidul Naționalist Scoțian, Partidul Naționalist Galez și Change UK, un partid nou înființat de deputați Laburiști și Conservatori pro-europeni demisionați din partidele lor”.
Dacă rezultatele alegerilor europarlamentare din data de 23 mai, vor reflecta intențiile de vot oglindite în aceste sondaje de opinie, efectul pentru premierul May și liderul opoziției, Corbyn ar putea fi dezavstator.
