Mass media americană și-a pus amprenta pe modul în care presa europeană influențează atitudinea cetă
La aproape doi ani de când a început procesul de negociere a condițiilor de separare dintre Marea Britanie și Uniunea Europeană, situația Brexitului este mai incertă decât niciodată. În timp ce Guvernul Theresa May caută din răsputeri soluții pentru o ieșire cât mai elegantă dar sigură, Parlamentul de la Londra refuză să aprobe singurul acord negociat cu Bruxellesul, milioane de cetățeni de pe teritoriul Angliei, Scoției, Țării Galilor și Irlandei de Nord militează pentru reorganizarea referendumului sau revocarea articolului 50 din Tratatul de la Lisabona.
Acuzând că nu au știut ce au votat în cadrul primului referendum din data de 23 iunie 2016, britanicii sunt disperați acum după șansa de a fi lăsați să își exprime opinia în condițiile în care cunosc gravitatea consecințelor de după Brexit. Potrivit acestora, modul în care mass media europeană a prezentat invazia imigranților și a refugiaților în Uniunea Europeană, a jucat un rol extrem de important în decizia voturilor lor. După mai bine de trei ani de la inițierea celei mai mari crize umanitare de după cel de-al doilea Război Mondial și startul declinului încrederii în instituțiile blocului comunitar, specialiștii consideră că amprenta informației livrate de presa europeană are la bază influența mass mediei americane.
Globalizarea s-a născut tocmai în urma capacității jurnalistice extraordinare a celor de peste occean. Marketingul care a construit imaginea „visului american” a dat frâu liber dorințelor întregii planete să adopte câte puțin din ceea ce li se prezenta ca fiind perfect și necesar. Nu a trecut mult timp și mass media internațională a început deja să preia elemente din jurnalismul americam în ideea de a da o nuanță elocventă stării fiecărei societăți de pe glob. Preluarea formatelor de televiziune, modului de a face radio sau perspectiva socio-psihologică a știrilor audio-vizuale și online, a transformat atmosfera țărilor conduse de media în societăți cu modernitate tendențială. Însă, din păcate, fenomenul globalizării nu se potrivește oricui, având în vedere faptul că vorbim despre importarea unui stil libertin, non conformist, diferit, la societăți care nu pot ține pasul sau ale căror elemente de compunere sunt atât de bine înrădăcinate încât ele însele reprezintă valoarea de sine a acestora.
Astfel, nefiind adaptate la realitățile piețelor autohtone, mass media a riscat să își transforme publicul dintr-un client stăpân, într-o victimă însetată de informație străină, fără certitudinea adevărului, a cercetării sau a cunoașterii contectelor culturale și sociale. Urmărind doar audiență și profit, specialiștii cred că jurnaliștii europeni preferă să adopte modelul american doar pentru că s-a demonstrat capacitatea sa de a asigura succesul; de cealaltă parte, aceștia avertizează asupra faptului că nu întotdeauna un produs bun sau de calitate inferioară, aparținând unei culturi, se poate integra sau poate servi într-un mod eficient, alteia. Conform scriitorului francez, Pierre Bourdieu, logica audienței reprezintă o traducere a ecuației economice în contextul mediatic, bazat pe logica cererii și a ofertei.
Astăzi, în proporție de 90%, jurnalismul european este dictat de trendul mass mediei americane. Fără să țină cont de faptul că se încearcă mai degrabă schimbarea unei mentalități, decât îmbunătățirea ei, mass media europeană importă un model jurnalistic al cărui patriotism concurează cu apetitul incontrolabil al poveștilor morbide, show-ului, libertinajului, succesului garantat etc. Din nefericire, nimeni nu mai ține cont dacă noul model de încercare a standardizării unui conglomerat de 50 de societăți unice, se adaptează cerinței, nevoilor sau chiar realității actuale. Prezentând doar acele știri care aduc audiență, mijloacele de comunicare în masă copiază modelul jurnalismului american, uitând să își mai respecte promisiunea de „câine de pază al societății” explicând, de exemplu, faptul că unul dintre pilonii Europei (Marea Britanie) tocmai a decis pe bună dreptate să părăsească rapid procesul acesta de europenizare, manifestând pentru suveranitatea, independență și întoarcerea valorilor tradiționale înapoi la putere. Astfel, nu se știe dacă europenizarea este sau nu un proces extraordinar de necesar și bun, dar cu siguranță se cunoaște faptul că mass media își joacă rolul dual, perindându-se când de partea lui, când împotriva lui (în funcție de garantarea audienței).
