Parlamentul European dă liber statelor membre să aleagă dacă mai vor sau nu să treacă la ora de vară
După o lungă istorie în care ora de iarnă și ora de vară au devenit parte din amintirile a milioane de oameni de pe întreaga Europă, se pare că în curând lucrurile sunt pe cale să se schimbe radical. Deși intenția inițială a politicienilor a fost aceea de a proteja cetățenii de schimbările care au loc înainte de iarnă și la început de vară, oferindu-le, potrivit nevoii corpului uman, mai mult timp de somn, respectiv mai multe ore de petrecut afară pe timpul verii, această procedură de a trece la ora de vară și la cea de iarnă a început să nu mai fie pe placul multora. Acuzând oboseală cruntă și imposibilitatea de a ține pasul cu volumul de sarcini la care sunt solicitați, oamenii vor să renunțe la această schimbare.
După mai multe ezitări, Parlamentul European a votat la începutul acestei săptămâni în favoarea unei propuneri de renunțare la obligativitatea trecerii la ora de vară la nivelul blocului comunitar. Această decizie a fost luată cu un raport de 410 voturi pentru și numai 192 de voturi împotrivă. Astfel, potrivit acestei propuneri, fiecare stat membru al Uniunii Europene va avea dreptul să decidă până în 2021 dacă va mai păstra actualul sistem sau va renunța definitiv la această procedură. Potrivit legislației în vigoare, în momentul de față, toate cele 28 de țări membre trec la ora de vară în ultima duminică din martie și înapoi la ora de iarnă în ultima duminică din octombrie.
Deși schimbarea orei are o istorie îndelungată, din ce în ce mai mulți specialiști atrag atenția asupra faptului că nu toate ceasurile biologice pot fi ajustate la fel de rapid. Dacă unii oamenii se pot obișnui destul de repede cu nou program, pentru alții, această schimbare poate aduce depresie, atacuri de cord sau gânduri sinucigașe. Potrivit unui studiu australian realizat în 2008, s-a descoperit spre exemplu, că riscul bărbaților de a se sinucide la câteva săptămâni după trecerea la ora de vară este mai mare decât în tot restul anului. De asemenea, un alt studiu realizat tot în 2008, dar de data aceasta în Suedia, a relevat că numărul atacurilor de cord a crecsut cu 6 sau chiar cu 10 procente în primele trei zile lucrătoare imediat după schimbarea orei. De altă parte, această procedură aduce și multe beneficii. Printre acestea se pot număra scăderea infracțiunilor, accidentelor rutiere sau faptul că oamenii consumă mai puțină energie electrică. În plus, s-a demonstrat că țările cu mai multe ore de lumină naturală au locuitorii mai fericiți.
Schimbarea orei de vară a fost prima dată propusă de George Vernon Hudson, un entomolog din Noua Zeelandă, în anul 1895. Din totalul țărilor de pe mapamond astăzi, 110 țări folosesc acest mecanism. În Europa, Islanda este singura țară care nu dorește să folosească ora de vară, în timp ce Rusia a început să aplice acest sistem abia în 1981, dar a renunțat după 20 de ani pe motiv că „nu vrea să streseze cetățenii”.
Deși Comisia Europeană a propus încetarea trecerii la ora de vară încă din luna septembrie a anului trecut, abia acum această propunere a fost luată în calcul. La baza acestei propuneri a stat rezultatul unui sondaj realizat la nivel european potrivit căruia majoritatea cetățenilor Uniunii Europene sunt împotriva schimbării orei de vară. „La sondaj au răspuns 4,6 milioane de persoane, dintre care 84% s-au declarat în favoarea renunţării la modificarea orei. Sondajul a fost, însă, criticat, întrucât 70% dintre respondenţi au fost cetăţeni germani” informează agenția națională de presă, Mediafax.
În conformitate cu propunerea adoptată la începutul acestei săptămâni, statele membre ale Uniunii Europene vor renunța la practica de a schimba ora de două ori pe an și vor decide individual dacă preferă să rămână la ora standard. Astfel, țările europene care decid menținerea permanentă a orei de vară vor efectua ultima schimbare de acest fel în ultima duminică din martie a anului 2021. De asemenea, pentru țările care preferă să rămână la ora standard sau de iarnă mai pot schimba ceasurile pentru ultima dată în ultima duminică din octombrie 2021.
Comisia Europeană așteaptă ca statele membre să o informeze înainte de aplicarea măsurii până în aprilie 2020 și apoi să se coordoneze cu executivul comunitar pentru ca deciziile particulare să nu afecteze funcționarea pieței unice. Această coordonare implică responsabilitatea ca toate statele să își depășească problemele în domenii precum orarul zborurilor sau al mijloacelor de transport.
Votul de luni nu este unul decisiv, însă această hotărâre va reprezenta baza negocierilor cu statele membre pentru a redacta forma finală a legii.
