Ţările Uniunii Europene aprobă înființarea unui grup de lucru pentru un mecanism de monitorizare a s

Problemele cu care se confruntă Uniunea Europeană în momentul de față, nu se reduc numai la ieșirea Marii Britanii din blocul comunitar, migrația sau deteriorarea relației cu cea mai puternică națiune de pe pământ, odată ce Donald Trump și-a preluat mandatul de președinte al Statelor Unite ale Americii. În fond, lista de probleme de care Bruxelles-ul este nevoit să se lovească este una mai lungă. Printre acestea, comportamentul de răzvrătire a statelor membre reprezintă una dintre cele mai predominante pe listă, în ultimul timp. Pornind de la faptul că liderii UE sunt ocupați cu lucruri „mai importante” sau mai urgente, Polonia, Ungaria sau România sunt doar trei dintre exemplele de state membre acuzate că nu respectă principiile statului de drept.

Anumite reforme naționale care prevăd subordonarea justiției la mâna politicienilor a atras atenția celor trei instituții europene, care au făcut apel în repetate rânduri la o schimbare urgentă de atitudine, altfel acestor țări li se vor aplica sancțiuni. Evident, după cum era de așteptat, refuzul Guvernelor acestor state membre de a se supune setului de reguli privind protejarea statului de drept a născut conflicte între prim miniștrii acestora (împreună cu partidele pe care le conduc) și liderii europeni. Astfel, aflându-se într-un permament dezacord cu cele trei, UE resimte faptul că Ungaria, Polonia și România par să nu mai asculte așa cum trebuie. Acuzându-le că încalcă unele dintre cele mai fundamentale principii, oficialii de la Bruxelles le-au avertizate pe cele trei țări că va condiționa accesarea fondurilor europene de respectarea statului de drept. Cu toate acestea, atitudinea celor trei prim-miniștrii nu s-a schimbat cu nimic, ba dimpotrivă, declarațiile publice ale acestora denotă faptul că Uniunea Europeană nu are niciun drept să se implice în politica națională a vreunui stat membru.

Ieri însă, țările Uniunii Europene s-au declarat favorabile înființării unui grup de lucru care să analizeze posibilitatea instituirii unui mecanism al blocului comunitar pentru monitorizarea stării statului de drept.

Potrivit ministrului belgian de Externe, Didier Reynders, ieri după amiază, majoritatea statelor membre ale blocului comunitar au căzut de acord cu propunerea de constituire a unui grup de lucru care să analizeze oportunitatea constituirii unui mecanism al UE de supraveghere a stării democrației, statului de drept și principiile fundamentale comunitare. Acest proiect a fost propus în colaborare cu Michael Roth, secretar de stat pentru Afaceri Europene în cadrul Ministerului german de Externe. „Există o foarte largă majoritate a statelor membre - peste 20 - care sunt de acord cu principiile propuse deja în urmă cu trei ani în Consiliul UE”, a transmis Reynders.

Oficialul belgian s-a arătat încrezător în ceea ce privește acest proiect, accentuând faptul că are susținerea Germaniei dar și a Finlandei, țară care, începând cu 1 iulie, va prelua Președinția Consiliului Uniunii Europene, primind ștafeta de la România. Curios sau nu, inițiativa lui Didier Reynders este susținută și de România. „Uniunea Europeană este o uniune a valorilor. Nu este vorba doar de piaţa unică. Toată lumea trebuie să adere la aceste valori, nu este vorba doar de valori recomandate”, a completat Michael Roth.

La auzul acestei propuneri, Comisia Europeană s-a arătat cum nu se poate mai mulțumită, având în vedere că se luptă de vreo 2 ani cu încercarea de a impune României, Ungariei și Poloniei să respecte independența justiției, altfel, accesarea fondurilor europene le va fi întreruptă imediat. „Iniţiativa belgiano-germană consolidează statul de drept, este o tentativă onestă graţie căreia statele membre se vor putea consulta între ele”, a precizat Frans Timmermans, prim-vicepreşedinte al Comisiei Europene.

Potrivit Reuters, „propunerea, formulată în cadrul unei reuniuni ministeriale europene, coincide cu investigaţiile ample lansate de UE împotriva Poloniei şi Ungariei pentru subminarea independenţei instanţelor judiciare şi a presei, în timp ce România este acuzată de regrese în acţiunile anticorupţie”.