Donald Tusk se arată îngrijorat față de alegerile europarlamentare din luna mai, fapt pentru care, președintele Consiliului European a cerut cetățenilor UE să respingă partidele antieuropene

March 8, 2019

 

 

   Uniunea Europeană se află la răscruce iar anul acesta, după alegerile europarlamentare, liderii de la Bruxelles vor înțelege cu adevărat poziția în care se află blocul comunitar după atâtea luni de obstacole și amenințări cu destrămarea acestuia. Înainte de 2015, UE reprezenta cel mai prosper parteneriat economico-administrativ de pe teritoriul bătrânului continent, căpătându-și reputația de nucleu al țărilor europene. Cele 28 de state membre au demonstrat pe parcursul a mulți ani beneficiile de a fi parte din cadrul unei astfel de uniuni, inspirând și alte state din Europa să manifeste dorința de aderare. Ajutorul pe care l-au primit aceste țări prin intermediul unei strategii bine calculate și protejate le-au ajutat să se dezvolte și să atingă un nivel al civilizației și modernismului rapid și sigur.

         Fără să ia în calcul puterea de  autodistrugere, liderii de la Bruxelles s-au concentrat mereu mai mult pe ceea ce pot face decât pe ceea ce nu au voie să facă. Când, în toamna lui 2015, Cancelarul Germaniei, Angela Merkel a decis să lanseze o invitație la adresa tuturor refugiaților din țările afectate de conflictele militare sau sărăcie, propunându-le soluția de a veni în statele Uniunii Europene pentru un viitor mai bun, atmosfera s-a schimbat drastic. Criticată pentru faptul că intenția sa ar fi fost să îi folosească pe extracomunitari pentru a înlocui lipsa forței de muncă înlocuind populația bătrână din propria-i țară, Merkel a devenit rapid una dintre cele mai acuzate femeii din politica europeană. Gestul său a fost descris ca o acțiune de a arăta faptul că Germania se crede locomotiva Uniunii Europene și că lipsa de cooperare sau consultare poate distruge întregul nucleu european.

            Valul de imigranți și refugiați au declanșat rapid cea mai mare criză umanitară de după cel de-al Doilea Război Mondial, determinând astfel o serie de probleme grave cu care UE s-a văzut nevoită să se confrunte. Modul în care Bruxellesul a decis să soluționeze criza umanitară nu a fost pe placul nimănui, fapt care la scurt timp, blocul comunitar a dat semne că este gata să se prăbușească.

            Mulți acuză fenomenul migrației ca fiind punctul care a declanșat acest cutremur în interiorul Uniunii Europene; alții însă, consideră că valul de extracomunitari a fost doar un pretext exterior, căci în fapt, adevărata problemă este atitudinea Germaniei de a se considera în măsură să ia decizii în numele întregului bloc comunitar. În fond, la cât de bine închegată era Uniunea Europeană, numai cineva din interior avea puterea să o amenințe.

      Decizia de a impune fiecărui stat membru să primească cote de repartiție a refugiaților a declanșat un adevărat conflict de opinii. Mai multe țări membre au adoptat un comportament de răzvrătire la adresa Bruxellesului, contestând deschiderea pe care o au liderii față de un fenomen atât de amenințător pentru identitatea și cultura națională a fiecărui stat. În timp ce marele pas a fost făcut exact de unul dintre stâlpii de rezistență prin retragerea din UE, exemplul Marii Britanii a inspirat și alte țări în adăptarea unei atitudini de nemulțumire. Italia, Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia și multe altele consideră că Uniunea Europeană își vede propriul interes și se folosește de cele 28 de state membre.

        Astăzi, o dată cu creșterea lipsei de încredere în instituțiile europene, se promovează subtil sau nu și o ură la adresa migrației și a străinilor. Total în dezacord cu Bruxellesul, mai multe partide naționale manifestă un comportament eurosceptic, acuzând migrația promovată de UE ca fiind un factor de distrugere a identității naționale. Aflată într-un impas neașteptat, Uniunea Europeană a ajuns la punctul în care, în luna mai, va trebui să facă față unor alegeri europarlamentare cu potențialul de a reorganiza puterea la Bruxelles.

            Temându-se de tendința din ce în ce mai mare a europenilor de a nu mai crede în deschiderea și solidaritatea Uniunii față de extracomunitari, președintele Consiliului European, Donald Tusk, a făcut săptămâna aceasta un apel la alegători să respingă partidele antieuropene, avertizând asupra pericolele pe care le-ar putea prezenta la alegerile din mai. „Există forţe externe antieuropene care doresc să influenţeze, deschis sau în secret, alegerile democratice ale europenilor. Şi s-ar putea ca acest lucru să se repete la alegerile europarlamentare din mai. Nu permiteţi partidelor politice înfiinţate de forţe externe ostile Europei să decidă priorităţile UE şi conducerea instituţiilor”, a afirmat Tusk într-o conferinţă de presă, dând drept exemplu decizia Marii Britanii de a ieşi din UE.

           Astfel Tusk se teme de realitatea cruntă care arată că imediat după criza imigrației din 2015 și 2016, partidele politice ostile UE au câștigat popularitate în Europa. Numai în Polonia, Ungaria, Italia și Austria sunt deja câteva exemple de astfel de coaliții naționaliste care au puterea de a influența voturile de la alegerile europarlamentare. De altfel, Tusk a salutat unele reforme propuse de preşedintele francez Emmanuel Macron, cel care a cerut o cooperare europeană mai mare pentru ceea ce a numit „renaşterea Europei”, însă, Președintele Consiliului European este de părere că „nu putem aştepta renaşterea Europei. Renaşterea trebuie să înceapă acum”.

 

 

 

 

 

Tags:

Please reload

Featured Posts

Medicamentele din Romania, cele mai ieftine din intreaga UE

June 29, 2015

1/3
Please reload

Recent Posts
Please reload

Archive