Guvernul italian acuzat că promovează frica şi ura pentru a dezbina populaţia
Odată cu problemele care au lovit din plin Uniunea Europeană, începând cu primăvara anului 2015, se pare că nu doar liderii de la Bruxelles sunt cei a căror viață a devenit un coșmar ci implicit și fiecare stat membru al blocului comunitar. Fenomenul migrației care a luat amploare neașteptat de rapid în ultimii ani și cea mai mare criză umanitară de după cel de-al Doilea Război Mondial au afectat profund relația dintre cele 28 de țări membre UE și autoritățile de la conducerea Consiliului, Comisiei și Parlamentului European.
Obișnuiți cu o atitudine de supunere nemărginită, pentru liderii de la Bruxelles refuzul și răzvrătirea anumitor state la adresa unor decizii administrative care aveau să soluționeze pe moment amenințările la adresa Uniunii, au condus la înțelegerea gravității problemei cu care se confruntă. Inițial, Marea Britanie a fost țara care a să dea startul unei lupte împotriva regulilor impuse de UE, acuzând-o în mod direct de tiranie. Au urmat Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia și Turcia (ultima nefiind încă parte din blocul comunitar). Când au crezut că au totul sub control, autoritățile celor trei instituții europene s-au trezit că Italia, unul din stâlpii de rezistență ai blocului comunitar, s-a transformat într-o amenințare la siguranța Uniunii, la fel de mare ca și invazia imigranților și a refugiaților. Acuzând Bruxellesul de faptul că subminează independența și autonomia țărilor membre, italienii scot în evidență importanța pe care UE o dă astăzi mai mult Germaniei și Franței decât tuturor celorlalte state partenere. Transformând Uniunea Europeană într-un inamic la adresa Guvernului de la Roma, italienii se lasă motivați de exemplul de curaj al britanicilor și pornesc un conflict de interese cu liderii de seamă ai Bruxellesului.
Fixați pe cele trei instituții europene și atitudinea „incorectă” cu care își tratează UE statele membre, autoritățile de la Roma au pierdut din vedere nemulțumirile propriului popor la adresa Guvernului italian. Weekendul acesta, în orașul italian din nordul țării, Milano, aproximativ 200.000 de persoane au participat sâmbătă la un marș împotriva rasismului. Demonstranții și-au scandat nemulțumirile la adresa Guvernului italian pe care îl acuză de faptul că promovează frica și ura pentru a dezbina populația.
Ocupat cu „capra vecinului” de la nord vest (n.r. Franța), Guvernul italian a pierdut din detaliu faptul că nu doar autoritățile franceze se confruntă cu proteste masive din partea propriilor cetățeni. Luați prin surprindere, exact atunci când se considera că lucrurile ar fi perfecte în Italia după ce vicepremierul Matteo Salvini a declarat „război” Uniunii Europene refuzând în repetate rânduri ancorarea în porturile sale, a mai multor nave pline cu imigranți din nordul Africii, politicienii italieni au fost nevoiți să înțeleagă rapid că realitatea din țara lor nue ste una mai răsărită decât în Franța, Marea Britanie sau Ungaria. Exemplul temerilor cu care se confruntă britanicii în fața deciziei de a oficializa curând Brexitul și amenințarea unor previziuni neclare pentru viitorul în afara Uniunii Europene, i-a determinat pe italieni să se împartă la rândul lor în două tabere: cei care nu vor ca țara lor să se îndepărteze de blocul comunitar și cei care sunt de părere că Bruxellesul a participat la pierderea identității și culturii naționale.
Weekendul acesta, prima tabără a cetățenilor italieni a fost reprezentată de peste 200.000 de conaționali în Milano, în cadrul unui protest masiv împotriva Guvernului de la Roma. Potrivit agenției naționale de presă, Mediafax, „regiunea în care a avut loc protestul este cunoscută de regulă pentru sprijinul pentru partidul populist de extremă-dreapta Liga Nordului”.
Participanții au manifestat sub sloganul „Prima le persone” („oamenii pe primul loc”), punctând astfel că diversitatea este o comoară culturală, iar măsurile antiimigrație luate de Guvernul de la Roma dezbină populația. Sloganul participanților la protestul organizat de mai multe grupuri de întrajutorare și organizații sociale, este o aluzie puternică la afirmațiile ministrului de interne de extremă dreapă al Italiei, Matteo Salvini potrivit căruia „prima gli italiani” („italienii pe primul loc”).
„Protestul este o mărturie politică puternică şi arată că Italia nu este ţara care este descrisă în prezent”, a declarat primarul orașului Milano, Giuseppe Sala.
