Adoptarea noii ordonanțe de urgență pentru modificarea legilor justiției, lansată de către guvernul de la București nu este văzută cu ochi buni de către Comisia Europeană

February 20, 2019

          Cu toate că românii și-au exprimat în mod clar dezacordul cu Guvernul Vioricăi Dăncilă, simpatizând din ce în ce mai puțin cu Partidul Socialist Român, premierul român crede că face o treabă excelentă de la Palatul Victoriei. Însă, nemulțumirea masei de români nu este singura tabără care naște probleme Guvernului. Acuzat că încearcă să adopte tot felul de legi care să îi discuple pe politicienii suspecți de corupție dar și legi care să îi protejeze pe aceștia de investigații ulterioare, guvernul de la București nu este văzut cu ochi buni nici de liderii europeni de la Bruxelles.

            Avertizând politicienii români în nenumărate rânduri cu privire la tentativele de a încălca principiul statului de drept, autoritățile europene simt că atât în Polonia cât și în România, lucrurile sunt oarecum precare, punând totul pe seama guvernelor a căror credibilitate a fost extrem de afectată. Printre altele, la începutul acestei săptămâni, prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans a declarat public că nu a știut de adoptarea unei ordonanțe de urgență pentru modificarea legilor justiției, lansate de către Guvernul Vioricăi Dăncilă.

            „Înainte de a putea comenta trebuie să văd care e OUG. Nu ştiam că va fi adoptată, o să mă uit de îndată ce voi ajunge la birou”, a declarat Frans Timmermans, după ce a fost întrebat cum vede faptul că guvernul Dăncilă a adoptat o nouă ordonanţă de urgenţă pentru modificarea legilor justiţiei.

            Ieri, într-o ședintă de Guvern, politicienii români a adoptat o Ordonanță de Urgență pentru modificarea legilor justiției și a unor regulamente privind admiterea la INM. Potrivit ministrului Justiției, Tudorel Toader, propunerile de modificare au venit din partea Consiliului Superio al Magistraturii (CSM). „O primă precizare. Propunerea de modificare ce face obiectul OUG a venit de la CSM, adăugând că majoritatea soluţiilor sunt venite de la CSM. Care e urgenţa OUG? Pornind de la urmtoarea premisă că adminiterea la INM trebuie anunţată cu 6 luni îaninte de concurs, iar CSM a făcut propuneri temporare pentru toamna lui 2019, propuneri care se referă în principal la păstrarea condiţiilor dinanite modificării legilor justiţiei, adică admiterea din 2019 să rămână de 2 ani, stagiul să rămână de 1 an, iar repartiţia auditorilor de justiţie să se facă anul acesta. De ce? Pentru că potrivit modificările la INM durata studiilor va fi de 2 ani spre 4 ani. CSM ne spune că dacă anul acesta s-ar da admiterea la studii de 4 ani cu stagiul de 2 ani s-ar crea un deficit de cadre. În acelaşi timp INM trebuie să îşi ia măsuri să treacă la durata studiilor de 4 ani, sistemul receptând jduecători după 4 ani şi nu după 2 ani, ceea ce ar însemna o lipsă de personal între cei doi şi patru ani care sunt în prezent”, a declarat ministrul Justiţiei, după şedinţa de Guvern.

            Această Ordonanță de Urgență a Guvernului pentru legile justiției prevede o serie de modificări printre care numirea procurorilor de rang înalt sau chiar atribuțiile șefului Secției de anchetă. Practic, Șeful de anchetă poate dispune de acum asupra tuturor soluțiilor cu magistrați. Referitor la numirea în funcție a procurorilor de rang înalt, „Alineatul (1) al art. 54 se modifică: (1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii aecstuia, procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, adjuncţii acestuia, precum şi procurorii şefi de secţii ai acestor parchete, sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii în funcţie sau dintre judecătorii care au îndeplinit funcţia de procuror, pentru un mandat de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singură dată”, informează Mediafax.

            Responsabil de încheierea procedurii de ridicare a raportului MCV împreună cu președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, prim-vicepreședintele CE, Frans Timmermans a declarat că pentru țara noastră sunt „mulți pași de parcurs”.
            „În ceea ce priveşte România , avem o platformă foarte bună pentru dialog care ne permite să abordăm aceste subiecte şi anume MCV care presupune un instrument amplu pe care îl folosim mereu pentru a discuta în mod constructiv cu România. Rămân angajat să continuăm această discuţie. Aşa cum ştiţi, ne-am exprimat unele temeri în ultimul nostru raport (din cadrul MCV, n.red.) legate de faptul că nu au existat progrese, ci chiar regrese în unele domenii, dar atât preşedintele Juncker, cât şi eu suntem extrem de angajaţi să încercăm să realizăm ceea ce preşedintele Juncker a spus la începutul mandatului - să încercăm să încheiem această procedură MCV înaintea încheierii mandatului acestei Comisii. Însă, dacă România are ambiţia de a face acelaşi lucru, e un lung drum de parcurs şi mulţi paşi de parcurs. Recomandările făcute de Comisie în cadrul MCV sunt foarte clare şi sunt mereu la dispoziţia autorităţilor române pentru a discuta despre implementarea lor”, a afirmat Frans Timmermans, la Bruxelles.

 

 

 

 

 

Tags:

Please reload

Featured Posts

Medicamentele din Romania, cele mai ieftine din intreaga UE

June 29, 2015

1/3
Please reload

Recent Posts
Please reload

Archive