Danemarca, țara cel mai puțin amenințată de corupție

Cu toate că planeta a suferit foarte multe schimbări, ajungând într-un stadiu foarte evoluat mulțumită revoluției tehnologiei și a curiozității constante a ființei umane, astăzi, diferența dintre țările cu potențial economic și cele care se zbat să supraviețuiească într-o lume a trendurilor și a competiției acerbe, este una extrem de mare.

Puterea naște setea de și mai multă putere, determinând astfel liderii politici să fie tentați să recurgă la mijloace mai puțin ortodoxe pentru a-și păstra autoritatea; iar într-o societate unde guvernanții sunt investigați pentru cazuri de corupție, cetățenii devin victiemele unor sisteme defecte care le afectează viața. De cele mai multe ori, dorința de a controla și de a avea totul a început să se răspândească precum o epidemie deasupra tuturor claselor sociale, „împingându-i” și pe profesori, doctori, polițiști, preoți și multe alte profesii să recurgă la acte de corupție. Astăzi, corupția a devenit un fenomen atât de grav încât specialiștii îl explică ca fiind motivat nu atât de nevoia în sine cât de slabiciunea de a face lucrurile interzise.

În ciuda faptului că la nivel mondial am crede că țările bogate sunt cele mai puțin corupte, în timp ce sărăcia îi forțează pe oameni să ajungă corupți, realitatea este total alta. An de an, organizația nonguvernamentală Transparency International publică raportul privind Indicele de Percepție a Corupției (IPC) la nivel global, iar pentru 2018, Danemarca a dat dovadă de cât mai mult bun simț.

Punctând nivelul corupției pe o scală de la 0 la 100, unde 0 înseamnă „extrem de corupt” iar 100 – „deloc corupt”, potrivit Tranparency International, pe globul pământesc în 2018, Danemarca a reușit să se apropie cel mai mult de punctajul „curat” al barei de măsurare, atingând un scor de 88. Imediat după aceasta se situează Noua Zeelandă cu 87 de puncte din totalul de 100. Următoarele țări cu un punctaj de peste 80 sunt: Finlanda, Singapore, Suedia, Elveția, Norvegia, Olanda, Canada, Luxemburg, Germania și Marea Britanie. În ceea ce privește România, aceasta s-a situat pe locul 24 din 28 în Uniunea Europeană, ceea ce o descrie ca fiind una dintre cele mai corupte țări ale blocului comunitar. Cu toate că percepția asupra corupției în 2018 a înregistrat un punct mai puțin față de 2017, urcând o poziție și devastând Grecia, românii rămân în continuare sub supravegherea strictă a Bruxelles-ului, îngrijorat de altfel de nivelul corupției acestui stat care speră la aderarea în Spațiul Schenghen. La nivel mondial, România ocupă locul 61 din 180 de țări analizate.

Obiectivul raportului realizat de Tranparency International privind Indicele de Percepție a Corupției (IPC) este acela de a analiza corupția din sectorul public, așa cum este percepută de mediul de afaceri și de experți independenți din toate țările analizate. Potrivit raportului, „deşi România şi Bulgaria (care se află pe ultimul loc din UE, cu 42 de puncte) au făcut progrese în ultimii ani, ambele ţări au înregistrat o scădere de un punct într-un an în care au avut loc un scandal imens privind corupţia în Bulgaria şi proteste masive anticorupţie în România”.

Ambele țări se află astăzi sub monitorizarea Mecanismului de Cooperare și Verificare al UE, instituție care se ocupă cu supravegherea și asigurarea dacă țările îndeplinesc reformele anticorupție și judiciare la care s-au angajat atunci când au devenit parte din Uniunea Europeană. Din păcate însă, deși atât România cât și Bulgaria au aderat la blocul comunitar în 2007, niciuna dintre ele nu a făcut progrese semnificative în acest sens. În afara Greciei și a Bulgariei, singura țară cu un scor mai slab decât al României este Ungaria, țara care a „reușit” performanța de a fi percepută ca fiind cea mai coruptă din Uniunea Europeană.

La nivel global, statul cu cel mai mare nivel de corupție este Somalia. Adunând doar 10 puncte, aceasta este urmată imediat de Sudanul de Sud și Siria, ambele cu 13 puncte. Conform raportului, în ceea ce privesc regiunile, cele mai mari punctaje le-au înregistrat Europa de Vest și Uniunea Europeană, cu o medie de 66 de puncte. La polul opus, regiunile cele mai corupte s-au dovedit a fi Africa de Sub-Sahariană (medie de 32 de puncte) și Estul Europei și Asia Centrală (cu o medie de 35 de puncte).

„Mai mult de două treimi dintre ţări au scoruri de sub 50 de puncte, media globală fiind de 43. Din 2012, doar 20 de ţări şi-au îmbunătăţit semnificativ scorul, printre care Estonia şi Coasta de Fildeş, iar la alte 16 situaţia s-a înrăutăţit semnificativ, precum în Australia, Chile şi Malta” informează siteul oficial al Știrilor Protv.

După cum se așteapta, raportul celor de la Tranparency International a scos la suprafață faptul că există o legătură între nivelul corupției și sănătatea unei democrații. „Democraţiile complete au o medie de 75 de puncte, în timp ce la democraţiile „defecte” media este 49 de puncte. Regimurile hibride – care au tendinţe spre totalitarism – au media de 35 de puncte. Regimurile autoritare au cel mai scăzut punctaj, cu o medie de 30 de puncte” adaugă știrileprotv.ro.

În ceea ce privește cea mai puternică națiune de pe pământ, SUA au pierdut patru puncte față de anul precedent, ocupând de data aceasta locul 71 din 180. Îngrijorător pentru acestea este că pentru prima dată din 2011, americanii au ieșit din clasamentul primele 20 de țări.

Featured Posts
Recent Posts
Archive