Comisia Europeană potolește pornirile răzvrătite ale Austriei
În timp ce Marea Britanie ține pe jar întreaga breaslă a Uniunii Europene, lasănd timpul să se scurgă până la data de 29 martie când procesul de negociere al condițiilor de separare dintre cele două tabere va ajunge la final, restul statelor membre ale blocului comunitar au început să se comporte după cum doresc atât în ceea ce privește politica internă cât și referitor la relația cu Bruxelles-ul. Dacă inițial, primele țări ale UE care s-au răzvătit la decizia de a accepta cotele obligatorii de distribuție a refugiaților au fost Ungaria, Polonia, Cehia și Slovacia, iată că disputele pe tema migrației a deschis ochii și altor state europene. În timp ce Turcia a criticat aspru Germania, acuzând-o că dictează întreaga politică a Uniunii, Grecia, Italia și Suedia și-au înăsprit condițiile de integrare a imigranților. O veste șoc a fost însă cea lansată de către Austria.
Cu toate că Viena este recunoscută ca fiind un partener loial al Germaniei, sătuli de numărul mare de imigranți care pășesc pe teritoriul societății austriace, autoritățile au decis să schimbe strategia. Astfel spus, Austria a decis să indexeze alocațiile copiilor imigranților comunitari.
Cu toate că se află într-o criză de imagine și credibilitate fără precedent, Uniunea Europeană nu doarme, iar liderii oficiali s-au decis să amintească statelor membre cine este șeful. În acest sens, Comisia Europeană tocmai a înștiințat Austria că a declanșat procedura care poate duce la sancționare din cauza gestului său legislativ.
„Comisia Europeană a decis astăzi să trimită Austriei o scrisoare de înştiinţare formală. Este vorba de noua lege prin care cetăţenii UE care lucrează în Austria sunt vizaţi de indexarea alocaţiilor familiale şi deducerilor fiscale în cazul în care copiii locuiesc în străinătate”, se arată într-un comunicat publicat de Comisia Europeană într-un comunicat. De altă parte, Marianne Thyssen, comisarul UE pentru Ocuparea forței de muncă, Afaceri sociale, Aptitudini și Mobilitatea muncii a declarat: „piaţa comună europeană este bazată pe corectitudine şi tratament egal. Nu există angajaţi de rang secund în UE. Atunci când angajaţii străini contribuie la sistemul de securitate în acelaşi mod ca şi cei locali, trebuie să primească aceleaşi beneficii, inclusiv atunci când copiii locuiesc în străinătate. Nu există copii de rang secund în UE”.
Austria însă respinge vehement criticile instituției europene, considerând că noua lege privind alocațiile copiilor imigranților este compatibilă cu reglementările comunitare. „Continuăm să considerăm că soluția aleasă este compatibilă cu dreptul european” a susținut Juliane Bogner-Strauss, ministrul austriac al Familiei.
În prima săptămână din aceastălună, același Juliane Bogner-Strauss a respins acuzațiile României referitoare la acest subiect, afirmând că țara noastră, în calitate de gazdă a președinției Consiliului Uniunii Europene pentru următoarele șase luni, trebuie să aibă o poziție neutră. „Pentru o țară care exercită Președinția Consiliului UE, ar fi normal să adopte poziția unui coordonator onest și să acționeze cât mai neutru posibil” declara oficialul austriac în data de 7 ianuarie. „Indexarea alocaţiilor aduce mai multă corectitudine. În acest caz nu este vorba de salariu sau de asigurări sociale. Toţi părinţii primesc acelaşi procentaj raportat la nivelul de trai şi toţi părinţii din UE, din Spaţiul economic european şi din Elveţia sunt trataţi egal”, a completat Bogner-Strauss.
Ulterior, ministrul român al Afacerilor Externe, Teodor Meleșcanu a considerat această nouă lege adoptată de Viena ca fiind clar un caz de discriminare, recomandând guvernului de la București să ia în considerare opțiunea de a se adresa Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).
Noua lege se bazează pe credințele cancelarului austriac, Sebastian Kurz, care a decis ca Guvernul de la Viena să reducă beneficiile copiilor rezidenților austrieci care trăiesc într-o țară în care nivelul de trai este mai scăzut. „Sistemul nu este construit corect, pentru doi copii care nu trăiesc în Austria, ci în România, aproape 300 de euro sunt transferați lunar în România. Este aproape cât salariul mediu de acolo” puncta Kurz la începutul anului trecut.
