Cu ocazia preluării Peședinției Consiliuliui European, autoritățile europene pun presiune pe statele
Cu toate că adesea se vorbește despre responsabilitățile cărora trebuie să le facă față România de când a preluat găzduirea Consiliului European pentru următoarele șase luni, această sarcină este în același timp și o onoare care promite multe oportunități pentru promovarea țării. Una dintre acestea a fost făcută public săptămâna trecută de nimeni altul decât însuși președintele Parlamentului european, Antonio Tajani.
Impresionant de pregătirile autorităților române pentru un astfel de eveniment, Tajani resimte potențialul țării noastre în linia dreaptă a țărilor europene. Cu toate că România și Bulgaria încă lipsesc din Spațiul Schengen, oficialii de la Bruxelles se arată extrem de optimiști în ceea ce privește posibilitatea acestora de aderare. Mai mult, pentru a grăbi procesul, președintele Parlamentului european a făcut apel la țările blocului comunitar care blochează aderarea celor două țări, să își modifice poziția. Acesta consideră că a sosit momentul ca România și Bulgaria să fie lăsate să devină parte a Spațiului Schengen, considerând că adeziunea celor două este importantă pentru securitatea Uniunii Europene.
«Principiul solidarităţii va fi aplicat de România şi în adeziunea sa la spaţiul Schengen. Parlamentul European a susţinut întotdeauna ţările în curs de aderare la acest spaţiu. Fac un apel la statele membre care blochează această aderare să îşi modifice poziţia. Aderarea României și Bulgariei va fi benefică pentru securitatea şi statele membre UE și sper că va fi îndeplinită în timpul Preşedinţiei dvs. Traversăm o perioadă de schimbări profunde şi rapide. Revoluţia tehnologică, valurile de migranţi, tensiunile de la frontierele noastre, terorismul, încălzirea globală: toate acestea îi sperie pe mulţi europeni. În faţa unei Uniuni adesea incapabile să reacţioneze rapid, sirenele populiste câştigă teren. Şi totuşi, în această lume tot mai nesigură, trebuie mai mult ca oricând să avem o Europă puternică, capabilă să-şi protejeze cetăţenii. Este esenţial să ne unim eforturile pentru o Europă mai eficientă. Motto-ul Preşedinţiei române răspunde acestui imperativ: Coeziunea, o valoare europeană comună, pentru că reflectă exact voinţa de a nu lăsa pe nimeni deoparte. Împărtăşesc viziunea marelui diplomat Grigore Gafencu, care, la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, spunea: Nu există decât o singură Europă! Chiar dacă trupul său este mutilat şi împărţit, ideea europeană este indivizibilă. Europa nu poate renaşte în Vest, dacă ea moare în Est. Niciunde cuvântul Europa nu găseşte un răspuns mai puternic decât în statele din Est. Ideea de unitate europeană poartă în mintea unei jumătăţi întregi de continent o promisiune de pace şi, prin urmare, o promisiune de eliberare. Forţa Europei unite nu e o vorbă în vânt.
România trebuie să aibă un rol central în construcţia noii Europe. Aceasta este ideea de bază a summit-ului de la Sibiu, care va avea loc la 9 mai 2019. Este imperios necesar să obţinem rezultate: pentru reforma sistemului Dublin, care este urgentă; pentru o piaţă internă mai echitabilă, în care toată lumea - inclusiv giganţîi Internetului - îşi plăteşte impozitele şi respectă regulile; pentru ambiţia de a reuşi în era digitală; pentru finalizarea Uniunii bancare; pentru o guvernanţă economică eficientă şi democratică; pentru un comerţ deschis, cu condiţii de concurenţă echitabile. Trebuie, de asemenea, să apărăm dreptul cetăţenilor de a vota liber la următoarele alegeri europene, făcând tot posibilul pentru ca ştirile false să nu denatureze campania electorală, în tentativă lor de a manipula convingerile politice. Să nu ne temem, însă, de enormitatea posibilului, cum spunea filozoful Emil Cioran. Drumul care va sta în faţă e dificil, dar poporul român nu este singur. România preia pentru prima oară Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Şi va fi o reuşită!», a declarat Antonio Tajani, la ceremonia oficială de lansare a Preşedinţiei Consiliului UE, desfășurată la Ateneu.
Ultimele discuții privind aderarea României și a Bulgariei la Spațiul Schengen au avut loc la finalul anului trecut când membrii Comisiei Europene au propus «o abordare în două etape - suspendarea controalelor la frontierele interne maritime şi aeriene, urmată de eliminarea controalelor la frontierele interne terestre, numai că aceasta implică un anumit număr de riscuri având potențialul de a lasa un efect negativ asupra viitorului extinderii spaţiului Schengen.
Cu toate că Preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker şi-a exprimat speranţa că România va fi primită în Schengen în mandatul actualei Comisii, subliniind totuși că «mai sunt eforturi de făcut», premierul României, Viorica Dancilă a transmis că din punct de vedere, știe că țara noastră îndeplinește toate criteriile; «şi cred că acest lucru este un act de dreptate, un act de normalitate, un act prin care România este tratată ca şi celelalte state membre ale UE», a declarat premierul salutând declaraţia preşedintelui CE.
De altă parte, conform digi24, «Bulgaria va face parte din spaţiul Schengen din 2019, pentru început doar cu frontierele aeriene».
