Autoritățile române au dat lovitura la deschiderea Președinției Consiliului European. Însă cel care

O fi România blamată pentru neajunsurile sale și situația precară în ceea ce privesc economia, neîcrederea cetățenilor în instituții, abandonul școlar, recordul celor mai tinere mame din Uniunea Europeană, numărul de îmbolnăviri sau corupția, însă un lucru este cert: românii știu să se facă gazde extraordinare atunci când este cazul. Pentru că anul acesta a venit rândul Bucureștiului ca să preia găzduirea Președinției Consiliului UE timp de șase luni, autoritățile s-au concentrat intens ca măcar la acest capitol să nu dezamăgească elita europeană. În ciuda faptului că cetățenii români nu au încetat să protesteze la adresa guvernului condus de premierul Viorica Dăncilă iar presa străină a comentat zile la rând despre faptul că însuși președintele Comisiei Europene, Jean Claude Junker se arată pesismist în ceea ce privește capacitatea României de a face față unei astfel de presiuni, iată că așteptările au fost întrecute săptămâna trecută când Bucureștiul și-a impresionat oaspeții cu o primire impresionantă.

Întâmpinați cu mare fast, bomboane de ciocolată românești și vin, oficialii europeni au avut parte de un concert la Ateneu, o cină specială și mult așteptata ceremonie de deschidere a Președinției României la Consiliul European. Pentru a completa decorul acestui început plin de surprize, însuși președintele Consiliului European, polonezul Donald Tusk și-a susținut discursul de lansare a noii locații, în limbă română. Eforturile acestuia au fost aplaudate până peste hotare.

Pentru a marca preluarea oficială a președinției Consiliului UE de către țara noastră, Donald Tusk a rostit la ceremonia de la Ateneu un discurs în limbă română, din care nu au lipsit referirile la Mircea Eliade, muzica lui George Enescu, la Nichita Stănescu, Eugen Ionescu, Tristan Tzara și Andrei Pleșu, la performanțele sportivilor români dar și la brandul românesc de automobile, renumita Dacia. După ce a arătat cât de bine cunoaște cultura, istoria și tradițiile române, Tusk și-a lăsat amprenta peste publicul local și internațional impresionând prin faptul că a vorbit în românește absolut fără nicio greșeală.

«Sunt foarte mândru și fericit că voi conduce, împreună cu dumneavoastră, afacerile noastre europene comune în acest semestru al primei președinții române a Consiliului Uniunii Europene. Sunt convins că, în aceste șase luni, veți interpreta cu energie și înțelepciune o adevărată Rapsodie română. Sunt sigur că președinția dumneavoastră va fi la fel de energică, de românească și de europeană ca muzică lui George Enescu. Și nu o spun doar pentru că ne aflăm la Ateneu în această seară. O spun pentru că știu cât de rezistentă și de creativă este națiunea română. Cred că, sub bagheta dumneavoastră, orchestra va găsi sunetul potrivit și că veți face tot ce vă stă în putință pentru a lucra ca o echipă pentru apărarea intereselor Europei. Veți fi gazdele Europei și sunt convins că veți acționa în spiritul proverbului: Omul sfințește locul. Am încredere, de asemenea, că veți acorda importanța necesară respectării regulilor. În această lume în transformare rapidă, în care viitorul ne va surprinde zi de zi, respectarea regulilor și atașamentul față de principii vor juca un rol esențial. După cum spunea Nichita Stănescu într-o frumoasă poezie: Se apropie viitorul, se aude, se vede / Gândurile pe care le trimit spre el / se-ntorc mai repede ca altădată / Și-mi trec scântei șuierând în viteză /prin suflet, vestindu-l întruna.

În mare măsură, depinde acum de România dacă și în ce fel Europa va depăși provocările viitorului. Depinde numai de dumneavoastră dacă politica românească va fi pentru Europa un exemplu bun sau un avertisment sever. La reuniunea informală de la Sibiu a Consiliului European va fi în joc concepția noastră comună în privinţa viitorului Europei. Celor care, își imaginează că în Uniunea Europeană, e un semn de putere să acționezi în afara regulilor convenite și să găsești scurtături, le spun că se înșală. Este un semn de slăbiciune. Celor care fac eforturi pentru a apăra valorile europene, libertatea și drepturile noastre, le spun: continuați lupta! Nu uitați că provocări vor exista întotdeauna și că uneori, după cum spunea Mircea Eliade: Lumina nu vine din lumină, ci din întuneric. Și amintiți-vă și de aceste vorbe ale lui Andrei Pleșu: Toate obstacolele ne par ziduri. Problema e să le tratăm drept oglinzi sau ferestre.

România are puterea de a fascina și de a încânta. În familia mea, prima masină a fost Dacia o mie trei sute (1300) a socrului meu. Întâmplarea face că, astăzi, socrul fiului meu conduce și el o Dacie Duster. Totuși, mai mult decât mașinile românești mă fascinează intelectualii și sportivii români. Mircea Eliade, pe care l-am citat mai devreme, Emil Cioran, dadaistul Tristan Tzara, Eugen Ionescu sunt toți eroi ai imaginației mele. La fel ca sportivii de seamă Nadia Comăneci și a Simona Halep, care încântă publicul din întreaga lume. Dar episodul care mi s-a întipărit cel mai bine în memorie a fost finala Cupei campionilor europeni la fotbal de la Sevilla, din o mie nouă sute optzeci și șase (1986), când Steaua București a învins Barcelona. Și aș vrea să fac un apel la toți românii, să apere, în România și în Europa, fundamentele civilizației noastre politice: libertatea, integritatea, respectarea adevărului în viață publică, statul de drept și constituția. Să le apere cu aceeași hotărare cu care Helmuth Duckadam a apărat acele patru penalty-uri la rând. Atunci, și mie mi s-a părut imposibil! Dar el a reușit. Și voi veți reuși. Pe această cale, vă asigur de tot sprijinul meu» a rostit Donald Tusk de la pupitrul Ateneului.

După acest discurs nu doar oficialul european a rămas cu o apreciere extraordinară ci și Dan Mărășescu, șeful unității de traducere în limbă romană al secretariatului general al Consiliului Uniunii Europene, autorul traducerii discursului susținut impecabil de Tusk. «Traducerea nu a fost esențială, dar e de mare impact faptul că a vorbit în limbă română. Lucrăm și pentru președintele Tusk și pentru Președinția română, pe legislație și pe declarații politice. Am lucrat cu unii colegi din cabinetul președintelui Tusk. Discursul și l-a scris singur dl. Tusk, inițial în poloneză, apoi a fost tradus în engleză, iar pe acea variantă am lucrat eu, împreună cu un asistent al său, și cu o colegă româncă, cu care ne-am sfătuit la soluțiile lingvistice. Am și făcut o înregistrare audio a discursului, ca să îl ajute. L-am ajutat la scris anii, cum a fost 1986, pe care l-am scris cu cuvinte. Noi, traducătorii, am fost impresionați de faptul că este foarte talentat la astfel de lucruri, știe ce este ţ, ă şi ş. Am lucrat câteva ore la traducere, au fost modificări pe parcurs. Ne bucurăm că am putut contribui la ceva ce a devenit foarte important pentru români, am fost total surprinși de efectul pozitiv al discursului, ne dă o satisfacție a muncii”, a explicat Mărășescu.