Libertatea de după 1990 și repercursiunile asupra pieței muncii în România
Democrația a deschis ușa atât românilor să poată pleca spre alte țări cât și celorlalte naționalități să poată imigra pe teritoriul României. Însă această libertate a scăzut brusc pofta oamenilor pentru muncă iar valorile perioadei comuniste s-au transformat în bunuri lipsite de interes. Preocupați mai degrabă cu stabilirea unei politici sociale, economia României a intrat în stand by. Lipsiți de priceperea unui sistem care avea totul pus la punct, românii investesc mai mult în atenția pentru brandurile din afară decât pentru simbolurile naționale. Însă, străinii devin interesați de acestea, le cere, România le privatizează, iar azi, se prezintă fără comori și fără locuri de muncă. Însă datele oficiale arată că „România a fost implicată într-un proces de dezinflaţie graduală, care a contribuit la reducerea ratei inflaţiei sub 10% în 2004. Creşterea economică a României poate fi explicată în principal prin creşterea consumului intern de bunuri şi servicii, cât şi prin creşterea investiţiilor străine. Creşterea consumului în fapt nu conduce la creştere economică decât pe termen scurt, dacă nu este însoţită de creşterea producţiei şi a productivităţii, subliniază revistadestatistica.ro. Această informație denotă faptul că libertatea de care se bucura România odată cu prăbușirea sistemului comunist a dat posibilitatea investitorilor străini să manifeste impact și influență asupra stilului nostru de viață. Oferind locuri de muncă, inventând poziții noi în cadrul companiilor, ajutând economia și promovând o politică relaxată față de barierele culturale, impactul noii politici de după 1990 a transformat România într-un bun vândut celorlalți.
Posibilitatea străinilor de a deschide afaceri pe teritoriul României și cumpărarea bunurile sale cele mai de preț a transformat țara într-un câmp prietenesc în ceea ce privesc relațiile internaționale, o mină de aur pentru target-ul profitabilității brandurilor dar în același timp, o statistică îngrijorătoare în ceea ce privește atitudinea și modul în care poporul se raportează la propriul patrimoniu. Deși deschiderea față de occident a adus numeroase beneficii, România continuă să împrumute bani de la Fondul Monetar de Investiții, mărind de la an la an datoria publică. Faptul că nu tot poporul are un loc de muncă iar mulți au fost nevoiți să plece din țară, nu situează România pe un făgaș normal. Lipsa forței de muncă și lipsa calificării celor care sunt dispuși să lucreze reprezintă vulnerabilitatea cu care piața muncii se confruntă astăzi.
„România se află printre statele europene cu cele mai mici rate ale ocupării forţei de muncă (58,6% în 2009). Între 2008 şi 2009, ocuparea forţei de muncă a scăzut cu 1,3% (o scădere cu 125.000 de locuri de muncă). Scădere a fost mică, dar fenomenul s-a extins în 2009 şi 2010. Industria a fost sectorul cel mai afectat de declinul în ocuparea forţei de muncă, cu o scădere cu 7%. În domeniul imobiliar au intervenit schimbări. În construcţii a rezultat o scădere cu 3% a locurilor de muncă între 2008 şi 2009. În contrast, ocuparea forţei de muncă a crescut cu aproape 2% în domeniul serviciilor” informează revista de statistica.ro. Potrivit specialiștilor, această creștere se datorează efectilui occidentalizării câmpului muncii în România.
De altă parte, industria și agricultura nu mai sunt principalele resurse ale economiei României. De după căderea sistemului comunist, România aproape că nu mai fabrică nimic (importăm totul) iar condițiile pe care Uniunea Europeană ni le impune sub forma unor legi de siguranță, ne obligă mai degrabă să arendăm pământul decât să îl mai lucrăm. Astăzi, românii investesc în studierea unor profesii despre care acum 25 de ani nu se știa nimic; Manager, consilier, psiholog, designer, IT-ști, agent de turism, blogger, user experience analyst, strateg etc., sunt exemple de noi concepte de profesii pe care care globalizarea le promovează, însă deși România le oferă ca program de studiu, încă nu a atins nivelul necesar de a oferi posibilitatea exercitării acestora. Astfel, românii care studiază, fie pleacă către țările dezvolate pentru a beneficia de șansa unei experiențe, fie rămân șomeri cu diplome.
Cele mai recente studii ale pieței de muncă în România arată că aceasta nu a evoluat decât din prisma liberei mișcări. Fără monopolul trăit înainte de 1990, populația economia au scăzut, la fel întâmplându-se și cu speranța de viață. Cele patru decenii de guvernare comunistă au ajutat România să-și atingă apogeul cu prețul unor eforturi sociale. Astăzi, oamenii sunt lăsați să aleagă dacă vor să muncească, iar occidentul le-a inspiră mai degrabă o ambiție idealistă decât una pragmatică, fapt pentru care piața muncii se îndreaptă într-un sens invers.
