Franța și Germania militează pentru necesitatea unei autonomii strategice
În contextul în care mass media internațională controlată majoritar de americani, discreditează în fiecare zi poziția Rusiei atât în raport cu Europa cât și cu lumea internațională, liderii europeni cred că președintele rus, Vladimir Putin reprezintă în momentul de față, una dintre cele mai mari amenințări la adresă securității. Influențate de teama crescută pe bază presiunii puse în presă, dar și din cauza faptului că Donald Trump se arată extrem de sceptic în ceea ce privește soliditatea angajamentelor în legătură cu apărarea bătrânului continent, autoritățile europene au ajuns la concluzia că este timpul ca Europa să se apere singură. Riscul unui conflict militar sau chiar al unui război este iminent în contextul în care la nivel mondial relațiile dintre SUA și celelalte superputeri s-au deteriorat vizibil după ce liderul de la Casă Albă a luat anumite decizii politice controversate.
De când Uniunea Europeană se confruntă cu o criză de imagine și încredere cauzată de ieșirea Mării Britanii din blocul comunitar și invazia imigranților declanșată în primăvara lui 2015 (la invitația «cu brațele deschise» a Cancelarului german, Angela Merkel), Franța și Germania s-au autoresponsabilizat să aibă grijă că UE nu se va destrăma. Mai mult, pe lângă problemele interne dintre Bruxelles și statele membre, șefii celor două state au înțeles că situația politică prin care trec, vulnerabilizează siguranța blocului comunitar, fapt pentru care, în opinia lui Emmanuel Macron și a Angelei Merkel, Europe trebuie să depună eforturi pentru autonomie strategică.
Potrivit agenției naționale de presă, Mediafax, «în 1953, Administrația de la Washington avertiză Europa de Vest că dacă nu-și va crea o armată proprie unită, Statele Unite vor fi nevoite să-și reevalueze angajamentele privind apărarea aliaților europeni. Insă presiunea exercitată la acel moment de SUA a eșuat spectaculos. Parlamentul francez a respins categoric tratatul de formarea a Comunitătii europene de Apărare, astfel că idea unei politici comune europene în domeniul apărării a fost dată uitării timp de mai multe decenii».
În acest sens, conform editorialistului Yaroslav Trofimov, din cadrul The Wall Street Journal, «astăzi, imboldul pentru autonomie europeană în domeniul apărării-și chiar și pentru o armată comună a Uniunii Europene-castigă teren, din nou, parțial din cauza îndoielilor din multe capitale europene în legătură cu voința președintelui Donald Trump de a apăra continentul împotriva renașterii amenințării din partea Rusiei».
Cu toate că liderul de la Casă Albă nu agrează deloc ideea eforturilor de integrare europeană în domeniul apărării (poate tocmai pentru că având o armată proprie, Uniunea Europeană nu va mai avea nevoie de serviciile Statelor Unite ale Americii), președintele Franței și Cancelarul Germaniei continuă să depună eforturi considerabile pentru a convinge statele membre să transforme această inițiativă într-o realitate neîntârziată. Din nefericire pentru acestea, nu toate țările UE sunt de aceaiasi părere, cel mai geru de convins fiind statele din fostul Bloc sovietic care sunt de părere că Washingtonul este singurul garant credibil al supraviețuirii lor ca țări independente. Totuși, potrivit lui Volker Perthes, directorul Institutului German pentru Afaceri Internaționale și Securitate «renasterea ideii de autonomie a Uniunii Europene în domeniul apărării este alimentată de o schimbare istorică a opiniei publice în Europa. Ea se datorează unei combinații de dezamăgire și frică». «Există temeri că SUA vor fi mai puțin interesate de Europa și că angajamentele de securitate din partea SUA nu vor mai fi de incredere» a adăugat acesta.
În 2018, Donald Trump a catalogat Uniunea Europeană ca fiind un adversar și nu un aliat, acuzând în același timp și Alianță Nord-Atlantică că fiind «învechită». Nu mult după aceea, Donald Trump a amenințat că Statele Unite ale Americii s-ar putea retrage din NATO. Imediat după aceste declarații șoc, un sondaj de opinie realizat în Germania, a arătat că 72% dintre nemți au început să își dorească o politică mai independentă față de Washington.
Cu toate acestea, ideea obținerii unei autonomii strategice a devenit politică oficială a blocului comunitar încă din 2016, însă toate apelurile lansate în favoarea formării unei armate europene sunt judecate mai degrabă ca inițiative retorice. Până când Germania și Franța nu vor reuși să convingă toate statele membre de necesitatea unei astfel de acțiuni, specialiștii consideră că «astfel de diviziuni pe teme de securitate în interiorul Europei fac din UE un adversar mai slab pentru Rusia, care în ultimul deceniu a investit masiv în modernizarea forțelor sale armate».