În cursul unor evenimente de importanță majoră pentru Uniunea Europeană și confruntându-se cu numero
Pentru că de la an la an Președinția Consiliului European se mută prin rotație dintr-un stat membru în altul, după ce în 2018, Bulgaria și Austria au găzduit importanta misiune, începând cu 1 ianuarie 2019, România are onoarea de a fi cel mai fierbinte punct de întâlnire al liderilor europeni. În ciuda faptului că această sarcină este una de prestigiu, ea aduce cu sine o serie largă de responsabilități cu care autoritățile române trebuie să se confrunte în următoarea jumătate de an. Potrivit Guvernului de la București, acest mandat are rolul și de a arata o imagine corectă despre țara noastră («este esențial ca în acest moment simbolic pentru destinul european al țării noastre să dovedim încredere, forță și înțelepciune» transmite premierul Viorica Dăncilă). De altă parte, liderii de la Bruxelles nu împărtășesc același entuziasm, arătându-și de mai multe ori îngrijorarea. În timp ce mass media străină notează că «preluarea președinției vine după coliziuni între politicienii puterii din România și instituțiile europene», șeful Comisie Europene, Jean Claude Juncker crede că «guvernul de la București nu a înțeles pe deplin ce înseamnă să prezidezi țările UE». Mai mult, acesta a declarat zilele trecute că «disputa politică internă din România înseamnă că țara ar putea să nu pară unită pe scena europeană». În ceea ce privesc publicațiile cu o putere mare de influență asupra opiniei publice, «The Guardian» notează că «momentul preluării președinției vine după ce gurvenul a fost acuzat că încearcă să se distanțeze de principiile democratice».
Extrem de încrezătoare, Viorică Dăncilă a dat asigurări că țara noastră este pregătită să fie în fruntea Consiliului Uniunii Europene.
Conform analiștilor politici găzduirea Consiliului european la București reprezintă cel mai important rol al României pe care l-a avut în cadrul blocului comunitar de la momentul aderării încoace (n.r. 2007) tocmai pentru că această instituție reprezintă guvernele tuturor statelor membre UE, iar miniștrii români vor fi cei care conduc discuțiile și negocierile pentru adoptarea legislației comunitare, vor coordona politicile europene și se vor ocupa de problemele de securitate și de cele economice. Pentru că în momentul de față unele dintre cele mai importante teme de dezbatere ale Uniunii sunt Brexitul, bugetul blocului comunitar și Spațiul Schengen, miniștrii români, în frunte cu premierul Viorica Dăncilă trebuie să se arate capabili de recunoșterea acestor probleme și gestionarea lor într-un mod în care imaginea și identitatea UE nu vor fi afectate.
Conform agendei următoarelor șase luni, oficialii europeni sunt așteptați pentru prima data la București în data de 10 ianuarie pentru a fi prezenți la ceremonia oficială iar apoi, în 30 ianuarie când va avea loc reuniunea miniștrilor Apărării din statele membre. Între timp, liderii acestora s-au întâlnit deja la Paris unde a avut loc o preluare simbolică a președinției Consiliului UE de la Austria. Preluarea acestei ștafete a avut loc într-un context inedit; «Ambasadorul Luca Niculescu și omologul său austriac au pornit într-o plimbare prin oraș, la pas și pe trotinete, au vizitat galerii de artă, au împărțit o baghetă franțuzească, apoi au stat la o cafea, iar la final diplomatul austriac i-a predat ștafeta colegului său român» a notat siteul oficial al Știrilor Protv.
În următoarele șase luni, Președinția României la Consiliul UE are în vedere «asigurarea convergenței în plan economic și social prin promovarea avantajelor provenind din digitalizarea industriei europene, prezervarea celor patru libertăți fundamentale ale pieței interne, promovarea egalității de gen și sprijinirea politicii de coeziune și a politicii agricole comune, protejarea alegerilor democratice și libere pentru Parlamentul European împotriva interferențelor externe, inclusiv din perspectiva ultimelor mesaje de tip fake news provenite din afara spațiului euroatlantic vizând România și UE» informează aceiași sursă citată.
Împărțind opinia publică în două tabere (cei care cred că România este pregătită să facă față acestei responsabilități - preluarea președinției Consiliului European fiind o onoare - și cei care consideră că țara noastră nu va face față acestei presiuni) într-un articol profund dezbătut, The Guardian scoate în evidență care sunt șansele reale ale autorităților române de a trece cu brio acest test. Mai mult, publicația britanică nu a ezitat să reamintească că în noiembrie «Comisia Europeană a avertizat Guvernul de la București că este în pericol să se distanțeze de progresele pe care țara le-a înregistrat de la aderarea în Uniunea Europeană, în 2007. La rândul său, Parlamentul European a aprobat o rezoluție în care și-a exprimat îngrijorarea profundă privind legislația care are potențialul de a slăbi statul de drept. Parlamentării europeni au condamnat și intervenția violentă și disproportionată a jandarmeriei la protestele din August, când poliția a folosit tunuri cu apă și gaze lacrimogene împotriva protestatarilor anticorupție.»
