Președintele Emmanuel Macron cere francezilor să înceteze să se mai desconsidere

Dacă 2018 a fost un an plin de provocări pentru UE, pe fondul părăsirii blocului comunitar de către Marea Britanie și deteriorarea relațiilor dintre statele membre și Bruxelles, Franța a resimțit din plin efectele acestora. Rămasă împreună cu Germania în tabără celor responsabili ca imaginea și credibilitatea Uniunii Europene să întâmpine aceleași așteptări ca până acum, Franța s-a concentrat în ultimele 12 luni pe crearea ideii unei Europe unite și solidare cu imigranții. Acuzat de multe ori că pune mai degrabă interesul Uniunii pe primul loc decât cel al propriilor cetățeni, popularitatea președintelui Emmanuel Macron a scăzut drastic în ultimele sondaje; potrivit rezultatelor acestora, Macron s-a transformat dintr-un erou într-un lider arogant. Dorind mai degrabă să salveze «pielea» celor trei instituții europene (Parlamentul, Comisia și Consiliul) decât să se focuseze pe problemele națiunii sale, Macron a uitat să se actualizeze cu setul de nevoi ale propriilor cetățeni. În noiembrie, decizia Guvernului de a mari prețul la combustibili, i-a scos pe francezi în stradă. Cu toate că aceștia au protestat în repetate rânduri, Macron a rămas indiferent la cererea lor de a renunța la decizie. Săptămâni la rând, în urma manifestațiilor «vestelor galbene» mai multe persoane și-au pierdut viețile, în timp ce Parisul și alte orașe mari ale țării au fost devastate de furia protestatarilor. Rupând semnele de circulație, dând foc la articolele de mobilier găsite la terasele de pe bulevardul Champs-Elysees, incendiind automobilele găsite în parcare, scriind cu graffiti pe Arcul de Triumf și manifestând multe alte acte de vandalism, manifestanții au devenit hiper cunoscuți pe întregul mapamond. Mai mult, acest tip de protest violent a inspirat mii de alți cetățeni ai altor țări europene. Abia după ce Parisul a devenit precum o torță aprinsă de furia incontrolabilă a francezilor, Emmanuel Macron a recunoscut că situația este una extrem de serioasă și a decis să discute cu manifestanții. În primul său discurs adresat acestora, liderul francez a ținut să denunțe comportamentul iresponsabil al protestanților violenți, decretând starea de urgență economică și socială. În același discurs acesta a enumerat și noi direcții de reformare a statului. «În primul rând, nu uit că există o stare de furie, de indignare. Această indignare probabil este împărtășită de mulți francezi. Dar această stare nu trebuie să se reducă la comportamente iresponsabile, pe care eu le denunț. Știu că i-am ofensat pe unii dintre voi prin declarațiile mele. Dacă m-am luptat să reformez sistemul politic actual, am făcut acest lucru pentru că eu cred în țara noastră și o iubesc. Legitimitatea mea o am de la voi» a transmis Macron în data de 10 decembrie. Din păcate pentru acesta, mesajul nu a convins pe toată lumea, fapt pentru care mulți dintre protestatari au continuat să iasă weekendurile următoare, în stradă. În prag de Anul Nou însă, spiritele s-au mai calmat. Acest lucru i-a oferit președintelui francez posibilitatea să se adreseze din nou națiunii și să facă apel la pace. «Să încetăm să ne desconsiderăm sau să lăsăm să se creadă că Franța ar fi o țară unde solidaritățile nu există, unde ar trebui cheltuiți mereu mai mulți bani. Putem să ne descurcăm mai bine și trebuie să ne descurcăm mai bine», s-a auzit de la Palatul Elysée, în contextul în care adunări ale «vestelor galbene» au avut loc la Paris și în mai multe orașe din provincie, în ziua de 31 decembrie, confirmând-și neîncrederea privind capacitatea președintelui de a continua programul de reforme promise. «Furia vestelor galbene a arătat că nu suntem resemnați. Rezultatele reformelor începute la debutul mandatului nu pot fi imediate și nerăbdarea pe care o împărtășesc nu ar justifica nicio renunțare», a adăugat șeful statului. Totodată, acesta a evocat în alocuțiunea sa «mari diviziuni și o furie care vine de departe: furie împotrivă nedreptăților, a cursului unei mondializări uneori de neînțeles, a unui sistem administrativ devenit prea complex și căruia îi lipsește bunăvoința, furie și împotriva schimbărilor profunde care ridică întrebări privind identitatea și sensul societății noastre». După părerea președintelui farncez, «Franța vrea să construiască un viitor mai bun, având la bază capacitatea de a inventa noi moduri de acțiune și de a fi impreună; viitorul țării nu se va construi decât printr-o unitate regăsită și un efort al fiecăruia. Asta este în ochii mei lecția lui 2018. Ceea ce ne dorim foarte mult, este să regăsim controlul asupra vieții noastre cotidiene și a destinului nostru, de a nu mai suferi. Să ne regăsim controlul asupra vieții noastre inseamnă să ne alegem alimentația, să asigurăm justiția fiscală, să ne protejăm împotrivă dușmanilor, să investim pentru a inova și să dăm un răspuns comun pentru migrație. Cred foarte profund în această Europă care poate să ne protejeze mai bine popoarele și să ne redea speranța. Asta trebuie să ne ghideze proiectul european reînnoit, pe care vi-l voi propune în următoarele săptămani». Potrivit siteului oficial al Știrilor Pro Tv, «la Bordeaux, unde vestele galbene s-au adunat la un apel de a sărbători Revelionul, foarte puțini dintre cei circa o sută de manifestanți prezenți s-au uitat la discursul președintelui pe smartphone». «Am auzit că nimic nu se va schimba. Sincer, este surd, nu dă niciun semn că s-ar calma, oamenii vor continua și mai tare», a declarat pentru Agenția France Press, Rabah, șeful unei echipe de muncitori în construcții.