Germanii au găsit ce să facă cu imigranții: îi înscrie în propria armată pentru a acoperi deficitul
Cu toate că înainte de marea criză umanitară cu care a ajuns să se confrunte Uniunea Europeană încă din primăvară lui 2015, germanii militau pentru libertatea de circulație și dorință de a primii și mai mulți imigranți pentru a putea ține activ domeniul serviciilor publice și private (în mometul de față, Germania se confruntă cu îmbătrânirea populației ceea ce determină numărul persoanelor active să scadă semnificativ), invazia extracomunitarilor veniți la invitația «cu brațele deschise» a Cancelarului german, Angela Merkel, a transformat țara într-o societate unde străinii par să creeze foarte multe probleme. Ca și în restul Europei, Germania trebuie să primească zilnic valuri de extracomunitari veniți din țările Orientului Mijlociu și ale Africii de Nord în speranța unui viitor mai bun însă, deși s-a discutat mult despre beneficiul acestei situații pentru autoritățile germane, străinii nu țin de multe ori cont de faptul că Germania are o cultură proprie, determinând astfel un cocktail de culturi care afectează atât țara gazdă cât și pe oaspeți. Cu toate acestea, deși restul statelor UE se plâng de problemele create de străini, Germania a găsit o soluție. Numărul mare de imigranți va ajuta la una dintre situațiile interne ale țării și anume, autoritățile vor încerca să recruteze românii, italienii și polonezii care locuiesc în Germania folosindu-i pentru a acoperi deficitul de personal din armata națională. Datele oficiale arată faptul că în Germania trăiesc în momentul de față, aproximativ 255.000 de polonezi, 185.000 de italieni și 155.000 de români cu vârste între 18 și 40 de ani. Tocmai această caracteristică a fost principalul motiv pentru care Ministerul german al Apărării a considerat că îi poate folosit pe imigranți în noul proces de recrutare. Potrivit ministrului german al Apărării, Ursula von der Leyen, acești «tineri» reprezintă un potențial cantitativ. Din totalul acestor naționalități imigrante în Germania, armata plănuiește să recruteze cel puțin 50.000 de militari. Această idee a fost lansată încă din 2016 de aceiași Ursula von der Leyen, urmând a fi transpusă într-un concept oficial semnat în luna august, doi ani mai târziu, de către Gerd Hoofe, secretarul de stat în Ministerul german al Apărării. În momentul de față, procedura de finalizare a procesului decizional este în curs; între timp, legislația din Germania condiționează angajările militarilor în armată (Bundeswehr) de naționalitatea germană a candidaților. Conform inspectorului general al Bundeswehr, din cauza deficitului de personal calificat, armată germană analizează posibilitatea angajării de experți din țări ale Uniunii Europene nu doar pentru poziția de militari ci și în domeniul medical sau IT. Oficialul militar încurajează această idee și consideră că forțele armate germane trebuie «să se uite în toate direcțiile într-o perioadă de deficit de personal calificat». Mai mult, Guvernul german a consultat deja partenerii europeni însă, sursele menționează faptul că cei mai mulți au avut rezerve fată de această idee, mai ales cei din țările din estul Uniunii Europene. Dintre cei care au prezentat o oarecare reținere față de această idee a armatei germane s-a numărat și ministrul polonez de Externe, Jacek Czaputowicz. Acesta s-a declarat extrem surprins de inițiativă Berlinului, reamintind că în orice legislație, serviciul militar este strâns legat de naționalitate, altfel implicarea angajaților nu ar fi aceiași pentru cei care nu aparțin patriei pe care o apără. Potrivit agenției naționale de presă, Mediafax, «Guvernul de la Berlin plănuiește totodată să crească bugetul alocat apărării de la 1,2% pană la 1,5% din PIB în anul 2024, în pofida criticilor președintelui Donald Trump care s-a declarat nemulțumit că Germania nu îndeplinește obiectivul NATO privind alocarea a 2% din PIB pentru apărare. În anul 2014, la summitul NATO din Țara Galilor, s-a convenit că țările membre ale organizației să atingă, în interval de un deceniu, obiectivul de minimum 2% din PIB alocat pentru apărare». În concordanță cu declarația Ursulei von der Leyen, în acest moment sunt 182.000 de militari angajați în forțele armate ale țării însă se urmărește ca în următorii șapte ani, numărul acestora să ajungă la 203.000. De altă parte, Germania se interesează să angajeze imigranți în cadrul armatei națională și pentru că propria populație îmbătrânește. Potrivit datelor oficiale, una din cinci persoane din această țara are acum 65 de ani sau mai mult, urmând ca până în 2060, un locuitor din trei să fie mai bătrân de 65 de ani. Pe de altă parte, deși se crede că migrația va ajuta la creșterea populației active, specialiștii în statistică avertizează guvernul federal că nu se poate baza pe numărul de migranți din estul și sudul Europei deoarece chiar și aceste țări se confruntă cu aceiași problemă a îmbătrânirii populației și a scăderii forței de muncă.
