Adunarea Generală a ONU a autorizat acordul global privind imigrația

Mai mult decât sărăcia, bolile, accidentele terestre sau aeriene, atacurile teroriste, schimbările climatice sau conflictelor militare, migrația a fost subiectul care a ținut primele pagini ale publicațiilor mondiale. Poate și pentru că la baza tuturor celorlalte probleme uneori a stat acest fenomen, migrația a devenit în 2018 cea mai dezbătută temă atât la nivel local cât și mondial.

Procesul globalizării a determinat statele planetei să își elimine granițele fizice, determinând astfel încurajarea deplasării de pe un continent pe altul și dintr-o țară în alta indiferent dacă motivul este reprezentat de turism, studii, muncă sau pur și simplu, mutarea întregului viitor într-o țară care reprezintă perspective mai bune. Această deschidere largă către tranzitarea planetei a fost încurajată intens de libertatea de circulație și de avantajele pe care anumite guverne le oferea la găzduirea străinilor. Din acest motiv, specialiștii sociologi amintesc de faptul că în ultimii ani s-a creat o discrepanță accentuată între țările cu potențial și cele mai sărace. Locuitorii statelor mai puțin dezvoltate au dat startul unui exod intens în cadrul căruia au lăsat în urmă familii, prieteni, joburi și visuri pentru a profita de o șansă mai bună la viață. Astăzi, multe țări (printre care și România) se confruntă cu scăderea drastică a populației pe motiv că locuitorii lor au plecat în state care să le ofere un viitor mai sigur. De altă parte, această invazie a străinilor a declanșat nu doar prezența unui cocktail cultural pe teritoriul statelor gazdă, dar și suprasaturația cetățenilor nativi care au decis să plece în state mai „liniștite”.

Între timp, planeta a început să devină ținta unor amenințări care au îndreptat degetul acuzator către imigranți, transformând astfel migrația într-un fenomen extrem de periculos pentru țările care vor să primească străini. În Europa, problema migrației nu doar că a crescut riscurile atacurilor teroriste, a urei împotriva străinilor, schimbarea drastică a deschiderii politice la adresa imigranților sau declanșarea unor conflicte culturale violente, dar mai că era cât pe aci' să destrame blocul comunitar. În font, pentru moment, invazia extracomunitarilor a reușit să o convingă pe Marea Britanie să părăsească Uniunea Europeană iar pe Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia și Italia să își deterioreze relațiile cu Bruxellesul.

Cu toate că această criză umanitară rămâne mărul discordiei la nivel mondial, 152 de țări ale lumii au decis că nu trebuie să se lase intimidate de consecințele de risc pe care le reprezintă acest fenomen și au ales să rămână suporterii fideli ai acestei nevoi umane de a călători. Astfel, după ce s-a asigurat că liderii mondiali înțeleg importanța migrației în epoca modernă, Organizația Națiunilor Unite a ratificat săptămâna aceasta mult importantul Acord privind migrația.

Pentru 152 de state ale planetei, oamenii au dreptul să călătorească și nu doar atât, aceștia trebuie susținuți de programe de încurajare și protejare de fiecare dată când decid să o facă. Total în opoziția cu această mentalitate, cea mai puternică națiune a pământului (n.r. Statele Unite ale Americii) și câteva state ale Uniunii Europene consideră că migrația este un virus care duce la distrugerea sigură a societăților gazdă. Din acest motiv, președintele american, Donald Trump își consumă mandatul său de la Casa Albă fiind intens preocupat de eliminarea oricărei șanse a imigranților să mai pătrundă pe teritoriul Statelor Unite.

Separat de intențiile pe care le manifestă liderul american, Israelul, Cehia, Polonia, Ungaria și alte câteva țări, Adunarea Generală a ONU merge mai departe cu decizia de a fi în favoarea migrației și a ratificat la jumătatea acestei săptămâni Compactul global privind migrația. Potrivit Mediafax, „acordul reprezintă un efort de combatere a migraţiei ilegale care a transformat traficul de persoane într-o industrie globală. Imigranţii, care încearcă să fugă de sărăcia şi violenţa din ţările natale, sunt adesea transportaţi în condiţii precare, tranzacţionaţi între diferite reţele de trafic de persoane care extorchează bani de la ei, şi sunt supuşi abuzurilor din partea bandelor criminale şi autorităţilor din ţările prin care trec”.

Fericit de această reușită, secretarul general al ONU, portughezul Antonio Guterres a precizat că acest acord reprezintă în fapt „o platformă pentru cooperarea internațională ce indică spre o cale de acţiune umană şi sensibilă care să fie în beneficiul ţărilor de origine, de tranzit şi de destinaţie, precum şi a imigranţilor”, punctând totodată că „peste 60.000 de imigranţi au murit în timpul migraţiilor începând din 2000, această pierdere de vieți fiind catalogată drept o sursă de ruşine colectivă”.

În timp ce criticii acestui pact consideră că acordul încearcă să globalizeze modul în care se gestionează migrația în detrimetrul suveranității țărilor, ONU îl privește ca pe o garanție că refugiații vor avea acces la educație și servicii medicale.

Featured Posts