Investigațiile serviciilor de informații franceze arată că Rusia NU s-a implicat în protestele „vest
Criza cu care se confruntă autoritățile franceze a luat amploare odată cu numărul victimelor decedate, transformând Parisul și marile orașe ale țării într-un haos de nedescris. Dacă inițial, cetățenii ieșiți în stradă cereau vehement renunțarea Guvernului la ideea de a scumpi carburanții, ignoranța și atitudinea zeflemistă a președintelui francez l-a costat pe Emmanuel Macron întreaga sa credibilitate. Astăzi, deși premierul a declarat public că „vestele galbene” au câștigat lupta, oferindu-le ceea ce și-au dorit încă de la început, protestatarii nu se lasă cu una cu două și insistă că această „revoluție” poate reprezenta mijlocul prin care Franța își va cere drepturile de a fi tratată uman. Astfel spus, cetățenii care ies weekend de weekend pe străzi, cer de data aceasta demisia președintelui.
Speriat de turnura pe care au luat-o manifestațiile, Macron s-a decis să negocieze cu cetățenii săi promițându-le o serie de beneficii. Deloc convinși, protestatarii au ales ca la o săptămână de la discursul public al președintelui să își continue lupta în stradă insistând asupra demisiei șefului din stat. Cum influența „vestelor galbene” s-a extins în mai multe țări din Europa (printre care Polonia, Croația, Belgia și Portugalia), autoritățile franceze au decis să investigheze mai bine situația și să descopere dacă nu cumva sursa acestui tip violent de proteste sunt nimeni alții decât rușii.
Considerând că tot ceea ce se petrece rău vine numai din Rusia, serviciul de informații franceze a desfășurat în secret o anchetă vizând implicarea rușilor în gradul de influență a mâniei protestatarilor. Spre dezamăgirea autorităților franceze, ancheta a scos la lumină faptul că Vladimir Putin nu are niciun fel de implicare, ceea ce face situația și mai gravă, deoarece acest fapt demonstrează că cetățenii francezi chiar își doresc demisia lui Emmanuel Macron.
Considerând că Rusia este implicată direct în răspândirea de știri false și teorii ale conspirației încercând astfel să amplifice protestele mișcării „vestelor galbene”, serviciile franceze de informații au demarat o anchetă în care s-a luat în serios investigarea oricărei posibilități de acuzație la adresa Kremlinului. Rezultatul a fost unul extrem de surprinzător pentru francezi care, cel mai probabil sperau să aibă un țap ispășitor pe care să dea vina pentru distrugerile și comportamentul huligan al propriilor cetățeni. „Până la această dată, nu am găsit vreo implicare a lor (serviciilor de spionaj din Rusia) în această mişcare (a Vestelor Galbene)", a transmis o sursă din cadrul serviciilor franceze de informaţii, adăugând totodată și faptul că ancheta nu a este încă finalizată. Aceeași sursă a mai afirmat și faptul că Franța crede cu tărie că Rusia va încerca tot posibilul să sprijine forțele de opoziție și naționaliștii în alegerile europarlamentare din primăvară.
Potrivit ministrului francez de Externe, Jean-Yves Le Drian, Secretariatul General pentru Apărare şi Securitate Naţională (SGDSN) de la Paris a inițiat această anchetă deoarece, inormaţiile din presă punctează faptul că Rusia şi-ar fi intensificat activităţile cibernetice pe reţele de socializare în contextul protestelor din Franţa.
„Sute de conturi online pro-Kremlin, inclusiv instituţii media ruse, au răspândit dezinformări despre protestele violente din Franţa, prezentând imagini false cu manifestanţi răniţi în încercarea de a induce ideea unei intervenţii brutale a autorităţilor franceze. Citând o analiză a companiei de securitate cibernetică New Knowledge, cotidianul The Times a relatat că au fost folosite imagini cu manifestanţi răniţi în cursul altor evenimente” informează agenția națională de presă, Mediafax.
Potrivit Alliance for Securing Democracy, un grup din cadrul German Marshall Fund, aproape 600 de conturi Twitter cunoscute pentru postările pro-Kremlin au distribuit informaţii despre protestele din Franţa, fapt care a crescut intens semnificația protestului și a opiniei care sprijină cetățenii francezi în timp ce Emmanuel Macron și autoritățile franceze scad din ce în ce mai mult în popularitate.
Pentru a-și apăra credibilitatea, Kremlinul a reacționat promt, respingând informaţiile vehiculate de presă, catalogând astfel acuzaţiile ca fiind „defăimătoare”. „Nu am intervenit şi nu vom interveni în afacerile interne ale vreunei ţări, inclusiv Franţa”, a punctat extrem de hotărât Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei ruse.
Weekendul acesta, protestele au continuat să se desfășoare sub același aspect; mii de protestanți parte din mișcarea „vestelor galbene” au mărșăluit către capitala Franței crescând astfel tensiunea asupra acțiunilor ce urmau să se petreacă. Potrivit agențiilor de presă internaționale, autoritățile franceze au efectuat zeci de rețineri. Cei șapte morți declarați de la începutul acestor proteste în noiembrie și până astăzi îi determină pe manifestanți să nu renunțe la această luptă nici weekendul viitor, fapt care crește peste măsură îngrijorarea președintelui Emmanuel Macron.
