Fenomenul „vestele galbene” inspiră mai multe state ale Uniunii Europene la proteste de anvergură

December 13, 2018

 

Cunoscută ca o țară extrem de puternică dar a cărei cetățeni sunt pașnici, prietenoși și echilibrați, Franța a dovedit în ultima lună că până și una dintre cele mai strălucite națiuni ale Europei are limita ei. Descrisă de faimoasa deviză națională „libertate, egalitate, fraternitate, Franța și-a creat un renume încă din istoria bătrânului continent. Parte din Uniunea Europeană, țara cu peste 67,12 milioane de locuitori este în continuare îndreptată cu gândul către democrație și cooperarea din interiorul blocului comunitar, chiar dacă decizia Marii Britanii de a se separa de UE a creat o serie largă de tulburări la nivel intern.

            Condusă de președintele Emmanuel Macron, în ultimul timp, Franța a fost mai atentă la ajutorarea Germaniei de a ține în picioare Uniunea Europeană. La fel de mult, aceasta s-a concentrat pe relațiile internaționale și provocările de a convinge pe alți lideri politici că anumite idei sunt literă de lege. Astfel, convins că planeta traversează un moment extrem de sensibil din punct de vedere al poluării, Macron s-a autoresponsabilizat mai mult în a lupta pentru o lumea mai curată. Cu toate că cea mai puternică națiune a planetei (n.r. SUA) s-a retras din Acordul climatic de la Paris motivând că încălzirea globală este o invenție, Franța rămâne pe aceleași poziții și promovează intens nevoia de a se adopta urgent soluții care să împiedice o catastrofă.

            Una dintre soluțiile propuse de către autoritățile franceze a fost scumpirea carburanților (în mod deosebit motorina) dorind astfel să impulsioneze cetățenii să renunțe la mersul cu propriile mașini și să treacă pe varianta utilizării transportului în comun. Această decizie însă a venit ca o lovitură neașteptată pentru oameni, lăsându-i să creadă că preferatul familiei Rothschild își dorește să mărească discrepanța dintre săracii și bogații țării, oferindu-le astfel celor din a doua tabără mai mult spațiu și mai mult privilegiu.

            Furioși că guvernul francez a îndrăznit să propună o astfel de strategie, acum câteva săptămâni mai mulți francezi au ieșit în stradă ca să proteste. Deschise inițial cu manifestații pe autostrăzi, împiedicând astfel circulația celorlalți țoferi, protestele s/au mutat în orașe imediat ce s-au înregistrat primele victime mortale. Weekend de weekend, zeci de mii de francezi au ieșit pe străzile orașelor franceze, identificându-se prin purtarea unor veste galbene. Disperarea a fost atât de mare încât, pentru a convinge guvernul să renunțe la scumpirea carburanților, mai mulți huligani au ales calea terorii, distrugând mai multe locații de pe celebrul bulevard Champs-Elysees.

            După ce au dat  foc la mașini, au smuls semnele de circulație din beton, au rupt articolele mobiliere de la terasele de pe bulevard, au scris cu grafiti pe Arcul de Triumf și au creat o teroare de neimaginat pe străzile Parisului, huliganii au devenit subiectul principal pe primele pagini ale tuturor publicațiilor mondiale. Modul extrem de violent prin care au ales să protesteze a reușit să creeze panică și totodată, să determine Guvernul să renunțe de urgență la ideea inițială de a scumpi carburanții. Totuși, gustul victoriei și conțtientizarea vulnerabilității autorităților i-a îndemnat pe huligani să nu renunțe la proteste, de data aceasta, profitând de situație pentru a cere demisia lui Macron. Nemulțumiți de aroganța cu care îl acuză că îi tratează, francezii au început să nu „îl mai înghită” pe liderul democrat instalat la putere de controversata familie Rothschild.

            Dacă inițial i-a ignorat considerându-i doar niște „copii care se joacă cu focul și al căror comportament se va potoli prin indiferență”, numărul extrem de mare de francezi ieșiți în stradă pentru a-i scanda demisia, l-a făcut pe Macron să își anuleze de urgență toate planurile și a ieși public pentru a le vorbi „vestelor galbene”. „Îmi asum o parte din responsabilitate” a recunoscut acesta după ce a decretat stare de urgență economică și socială. Dând de înțeles că a prevăzut această criză încă dinainte de candidatura sa la alegerile prezidențiale di 2017, Macron a confirmat că este posibilsă fi dat sentimentul că furia vestelor nu este grija sa.

            În cadrul unui discurs public, președintele Franței a promis o serie de măsuri care vizează relansarea puterii de cumpărare, încercând astfel să calmeze „vestele galbene” despre care a recunoscut că i-a luat ceva timp ca să înțeleagă cu adevărat criza. Potrivit Mediafax, „într-o alocuţiune de circa 15 minute, foarte aşteptată, Emmanuel Macron a promis creşterea salariului minim cu 100 de euro din 2019, fără ca acest lucru să-i coste vreun euro pe angajatori, defiscalizarea orelor suplimentare din 2018 şi anularea creşterii de taxe care a fost impusă pensionarilor care câştigă mai puţin de 2.000 de euro pe lună”. Cu toate acestea, discursul lui Macron nu a reușit să convingă o majoritate a francezilor, care consideră că mesajul președintelui nu a fost unul credibil ci mai degrabă unul disperat.

            Între timp, fenomenul „vestelor galbene” a inspirat Belgia, Croația și Polonia la proteste similare. Dacă în Polonia, manifestanții cer autorităților să găsească soluții la problemele existente, în mod special pentru pesta porcină în urma căreia fermierii cer despăgubiri pentru animalele care le-au fost omorâte, în Croația, cetățenii care nu sunt mulțumiți de situația economică și socială sunt îndemnați să iasă pe stradă în Zagreb și alte orașe croate.

Tags:

Please reload

Featured Posts

Medicamentele din Romania, cele mai ieftine din intreaga UE

June 29, 2015

1/3
Please reload

Recent Posts
Please reload

Archive
Please reload