România nu vede cu ochi buni ideea unei Europe cu două viteze
De când se confruntă cu cea mai mare criză umanitară de după cel de-al doilea Război Mondial, Uniunea Europeană „a reușit” să își supere statele membre tulburând relațiile dintre Bruxelles și fiecare dintre cele 28 de țări parte ale blocului comunitar. Începând cu Ungaria, Polonia, Cehia și Slovacia care au refuzat din start supunerea față de decizia primirii și integrării unor cote obligatorii de refugiați, liderii europeni au continuat prin a-i determina pe britanici să creadă că le este mai bine în afara UE, cerând în cadrului unui referendum istoric, separarea definitivă de Uniune.
Conștient că ideea cu care Bruxelles-ul militează pentru solidaritatea față de extracomunitari a declanșat inițierea unor serii numeroase de conflicte la nivel intern, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a propus soluționarea crizei prin care trece Uniunea Europei luându-se în calcul încercarea redefinirii termenelor de raportare la regulile propuse de cele trei instituții europene. Auzind des faptul că UE se concentrează mai mult asupra țărilor membre de vest, ignorând șansele celor din est, Jean-Claude Juncker a recomandat schimbarea ritmului în care atât Bruxelles-ul cât și statele membre se raportează unele la celelalte, propunând „o Europă cu mai multe viteze”. Astfel spus, permiterea a două moduri de a respecta deciziile celor trei instituții, fiecare raportate la tipul de țară membră și capacitățile sale.
Deși este încă doar o idee, posibilitatea ca aceasta să devină o decizie sigură l-a determinat pe președintele român al Camerei Senatului să își exprime opinia. Pentru că nu dorește o accentuare a clivajelor între nordul și sudul, estul și vestul blocului comunitar, Călin Popescu Tăriceanu a declarat astăzi că ideea unei Uniuni Europene cu două viteze trebuie abandonată.
„Fac parte din acea generaţie alături de generaţia părinţilor mei, care a avut un vis. Acest vis a fost de a ne elibera de constrângerile şi de lanţurile în care ne-a încătuşat comunismul. Aderarea la UE a însemnat pentru aceste generaţii din care fac parte întruchiparea unui vis de deceniu, anume revenirea şi integrarea în rândul ţărilor lumii libere, democratice. Speranța pentru prosperitate şi libertate, speranţa de liberă exprimare, liberă circulaţie şi liberă întreprindere s-a îndeplinit odată cu aderarea la UE. (...) Doresc să accentuez necesitatea ca pentru reuşita viitorului proiectului european, ideea unei europene cu două viteze să fie abandonată. Vrem o Europă care să fie solidară şi să se bazeze pe mai multă coeziune. Nu vrem o accentuare a clivajelor între nord şi sud şi între est şi vest. Nu vrem să lăsăm ca Europa să devină o Uniune de două grupuri de state de rang unul şi de rang doi în care să funcţioneze standarde duble, economice, politice, sociale sau de altă natură”, s-a exprimat Călin Popescu Tăriceanu, în cadrul dezbaterii declaraţiei Parlamentului referitoare la dimensiunea parlamentară a Preşedinţiei Consiliului UE exercitată de România din ianuarie 2019.
„Astăzi, la 11 ani de la aderare, ne revine o deosebită responsabilitate, anume exercitarea preşedinţiei rotative a Consiliului UE. România, ca şi celelalte ţări membre, îşi pune o întrebare simplă: Ce fel de Europă vrem? La această întrebare simplă trebuie să dăm un răspuns. Vrem o Europă puternică şi solidară, capabilă să răspundă aşteptărilor cetăţenilor ei, aşa cum au gândit-o părinţii fondatori. Astăzi, doamna prim-ministru ne-a prezentat în detaliu priorităţile şi programul de lucru al acestei preşedinţii care ne revine şi ele trebuiesc evident privite în contextul provocărilor deosebite cu care se confruntă astăzi UE. Mă refer evident la cadrul financiar multianual care va trebui discutat, mă refer la Brexit, la criza migraţiei şi evident mai recent la ceea ce vedeţi că se întâmplă în Franţa şi care este extrem de îngrijorător pentru toţi europenii. Vrem să demonstrăm în acest moment că Parlamentul poate contribui activ la sprijinirea Guvernului în misiunea sa şi vrem să arătăm că Guvernul se poate baza pe susţinerea Parlamentului pentru atingerea obiectivelor pe care şi le propune. Doresc să reînnoiesc invitaţia pe care aţi văzut-o în declaraţia comună adresată atât Guvernului, cât şi Preşedintelui României, pe care îi încurajăm să vină să ne prezinte conţinutul discuţiilor şi al deciziilor care se vor lua pe durata preşedinţiei României, aşa cum se întâmplă în toate Parlamentele europene”, a adăugat președintele Camerei Senatului.
Potrivit agenției naționale de presă, Mediafax, „Camera Deputaţilor şi Senatul au adoptat, în plenul reunit de miercuri, Declaraţia Parlamentului României privind dimensiunea parlamentară a Preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene pe care România o va exercita în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019. Au fost exprimate 215 de voturi pentru şi 8 împotriva”.
