Migrația câștigă încrederea ONU, în ciuda faptului că tot mai mulți lideri mondiali instigă la închi

Dorința oamenilor de a călători pe întreg pământul este un efect al promovărilor intense oferite de globalizare, conform cărora, odată cu răspândirea capitalismului, granițele fizice au fost eliminate tocmai pentru a transforma întreaga planetă într-un singur stat global. La această schimbare au ajutat foarte mult și revoluția industrială, comunicațională și tehnologică. Astăzi, oamenii găsesc în ideea de a călători o adevărată rutină care trebuie să facă parte din viața acestora, cât mai des. Pe de altă parte, acest tranzit continuu de pe un continent pe altul sau dintr-o țară în alta, i-a determinat pe cetățenii lumii să considere că migrația este răspunsul oricărei probleme.

Dacă în 2005, Organizația Internațională pentru Migrație publicase un raport potrivit căruia acum 13 ani, 3 la sută din populația globului era înregistrată ca fiind migratoare, astăzi, numărul acesta a crescut considerabil. Conform datelor oficiale publicate de Uniunea Europeană, în 2016, nu mai puțin de 2 milioane de cetățeni extracomunitari au migrat pe teritoriile blocului comunitar; cu toate acestea per total, în UE trăiesc aproape 22 de milioane de cetățeni din afara granițelor sale.

Deschiși la ideea de migrație și solidari cu cei care au nevoie de o șansă la viitor pe teritoriile statelor sale membre, liderii de la Bruxelles promovează ideea acestei circulații continue în ciuda faptului că în primăvara lui 2015, un val de refugiați și imigranți veniți din țările Orientului Mijlociu și ale Africii de nord au pătruns în Ungaria, punând stăpânire pe gara din Budapesta. Cerința acestora era una clară: să ajungă în Germania pentru a putea începe o viață nouă. Speriată că va fi invadată peste capacitatea sa de a suporta costurile noilor veniți, Cancelarul german, Angela Merkel a făcut apel la cele trei instituții europene, cerând implicarea UE în soluționarea acestei crize umanitare. Decizia Parlamentului European nu a fost însă una pe placul tuturor membrilor. Obligarea acestora să preia cote de refugiați a declanșat un adevărat conflict între UE și statele sale membre, culminând cu ieșire Marii Britanii din blocul comunitar, refuzul Poloniei, Ungariei, Cehiei și Slovaciei dar și nașterea unor comportamente de răzvrătire venite din alte țări precum Italia.

Problema Uniunii Europene cu migrația a devenit un subiect de interes global. Conștient de riscurile pe care migrația la poate crea statului gazdă, cel mai puternic om al planetei, Donald Trump a decis să pornească o adevărată campanie de denigrare împotriva celor care vor să se instaleze pe teritoriul Statelor Unite ale Americii. La scurt timp, subiectul migrației a devenit o problemă mondială, împărțind lumea în două tabere.

După o serie de argumente pro și contra, fenomenul migrației a ajuns să devină în mai puțin de 3 ani, cel mai dezbătut subiect al momentului dar și cauza care a stârnit cele mai multe conflicte de opinie. În timp ce tot mai mulți lideri de extremă dreapta declară că migrația este un virus care are puterea de a strica țara gazdă, Organizația Națiunilor Unite face apel la statele sale membre cerând să privească problema dincolo de riscurile sale financiare. Militând pentru solidaritatea cu ființele umane care au nevoie de sprijin, ONU a propus celor 194 de state membre să semneze un pact prin care se propune empatia și ajutorarea imigranților. Luând în considerare mai multe exemple de motive pentru care oamenii emigrează, aproape toate statele membre au căzut de acord asupra dechiderii față de acest subiect sensibil, excepție făcând printre altele, chiar Statele Unite care, la cererea lui Donald Trump, au refuzat să ia parte la acest pact.

Astăzi însă, în fața reprezentanților celor 150 de țări reunite în cadrul unei conferințe interguvernamentale în Marrakech (Maroc) pactul global cu privire la migrații a fost aprobat oficial. Conform secretarului general al ONU, Antonio Guterres, ONU nu trebuie să cedeze în fața fricii sau a retoricii false, punctând astfel „numeroasele minciuni” care au fost lansate în legătură cu acest acord. „Acest moment este produsul inspirat al eforturilor. În multe locuri unde fertilitatea este în scădere şi speranţa de viaţă creşte, economia va stagna şi oamenii vor avea de suferit în absenţa migraţiei. Este evident că ţările cele mai dezvoltate au nevoie de migranţi pentru un spectru larg de roluri vitale, de la îngrijirea persoanelor în vârstă la prevenirea colapsului serviciilor medicale” a explicat liderul portughez.

Acordul la care au ajuns astăzi țările prezente la Marrakech urmează să fie supus unui ultim vot de ratificare în Adunarea Generală a Națiunilor Unite pe 19 decembrie. Potrivit știrilor Pro Tv, „pactul consemnează atât principii - apărarea drepturilor omului, ale copiilor sau recunoaşterea suveranităţii naţionale - cât şi propuneri pentru ajutarea ţărilor să facă faţă migraţiei, cum ar fi schimbul de informaţii şi expertiză, integrarea migranţilor etc.”