Cum a influențat terorismul planeta?

December 6, 2018

 

            În timp ce statele europene aderă la blocul comunitar în speranța că împreună vor putea reuși consolidarea unui continent și mai pregătit pentru un viitor cu potențial, planeta a luat globalizarea ca fiind mecanismul de integrare a relațiilor economice și sociale la nivel mondial. Deși privită ca un factor de progres, după numai câțiva ani de apogeu, fenomenul pare să își arate o altă față. Criticile aduse la adresa caracteristicii sale ca fiind o formă avansată (și ascunsă) de totalitarism sau colonialism, se confirmă prin faptul că și după perioada sa de instalare, globalizarea tot nu a reușit să uniformizeze situațiile economice ale lumii, existând discrepanțe uriașe între statele super dezvoltate și cele extraordinar de sărace.

Desigur, fiind transportat de către avantajele globalizării, terorismul nu putea să nu aibă un impact la fel de răspândit ca și suprafața pe care se întinde fenomenul standardizării planetei. Și pentru că în procesul globalizării, o bucurie este resimțită de toate statele participante dar și o problemă ajunge să doboare precum într-un set de domino, fiecare stat, unul după unul, terorismul nu putea să își reverse efectele doar asupra unui singur domeniu. Astfel, capacitatea distructivă a acestei amenințări îngrozitoare s-a extins în anii săi de apogeu, peste mai multe planuri.

            Dacă din punct de vedere economic, terorismul este privit de către specialiști ca fiind un generator de consumuri semnificative de resurse materiale și financiare, astăzi, societatea pare să aibă mai mult de suferit decât oricare domeniu care o reprezintă. De teama unui atac terorist, cele mai importante instituții ale lumii își pregătesc arsenal de „apărare” pentru a face față unui eveniment catastrofal dar în același timp, și pentru a garanta securitatea națională. Deși se investesc sume considerabile pentru bugetul Apărării, statele în curs de dezvoltare a globalizării sunt „ciocnite” totuși de atacuri teroriste. Consumarea economiei lumii în eforturile de combatere a terorismului determină nu doar stagnarea tuturor celorlalte obiective, dar realitatea înconjurătoare arată faptul că într-un fel straniu, aceste intenții nu sunt materializate correct, altfel, guvernele nu ar mai fi surprinse de noi atacuri asupra cetățenilor săi, ci dimpotrivă, monitorizarea oricărei mișcări ar fi putut determina capturarea suspecților dinainte de a deveni teroriști. Din păcate, în acest sens ca și în multe alte situații, este nevoie ca planeta să resimtă inițial un eveniment tragic, pentru a putea acționa, după.

            În plan militar, terorismul a schimbat atitudinea statelor cu privire la domeniul securității naționale. Noile măsuri de siguranță au fost impuse aeroporturilor, în timp ce în ultima vreme, după cazurile celor mai multe atacuri teroriste din Europa, țări precum Franța sau Belgia și-au ordonat militari înarmați care să se plimbe pe străzile principale cu arma în mână. Dacă până în marele atac din 9 septembrie 2011, aproape că nu existau structuri organizatorice antiteroriste, astăzi, acestea par să răsară „ca ciupercile după ploaie”. Scopul lor constă în combaterea terorismului, însă deși au fost manifestate eforturi serioase de ordin economic, financiar, uman și material pentru a le susține activitatea, teroriști par să fie mai pregătiți.

            Din perspectiva psihosocială, terorismul este o amenințare care a diminuat coeziunea socială și a consensului național, afectând climatul din societate și relațiile interumane. Instaurarea sentimentului de frică bazat pe experiența ultimelor atacuri dar și de teama de trăirea chiar pe propria piele a următorului, a condus la slăbirea încrederii cetățenilor în instituțiile competente. Modul în care mass media decide să participe la prezentarea unui astfel de eveniment, crează și mai multă panică, tulburând emoțiile cetățeanului parte a unei societăți în dezvoltare. Hrănindu-i suspiciunea, frica și neîncrederea, mass media naște profiluri umane sensibile, după ce crează populației curente o psihoză.

            În plan uman, se pot identifica mai multe serii de influențe asupra căreia s-a revărsat terorismul. Evenimentele care au avut loc în data de 11 septembrie 2001 au rămas în istorie ca fiind momentul în care SUA a găsit prilej de a-și dovedi patriotismul și iubirea pentru oamenii săi, în a demara acțiuni de combatere a terorismului la nivel mondial. Pe de altă parte, acest eveniment a însemnat punctul de declanșare a unor reglemetări extrem de severe care au în vedere verificarea condițiilor de transport, acțiunea în sine de a transporta persoane sau mărfuri și asigurarea unui rezultat care să nu lezeze niciunul din actorii implicați: oamenii, marfa, mediul înconjurător. Urmare a acestui eveniment sever mediatizat, a determinat crearea unor legi și acorduri noi care să reglementeze domeniul legislației internaționale. Obiectivul principal al tuturor acestor organizații este de a dezvolta și a implementa măsuri noi, ce fac referire la securitatea în domeniul transporturilor în idea de a evita orice atac terorist. Restricționarea într-un mod abuziv al drepturilor omului are la bază scuza de a oferi securitate ființei umane, însă oamenii preferă să fie și protejați dar și să aibă în același timp, drepturile respectate. Aceștia nu consideră că trebuie să reprezinte obiectivul unor compromisuri, având în vedere că potențialul planetei în 2018 pare să garanteze mai mult decât se arată. Simțindu-se oarecum persecutați, oamenii fac astăzi obiectivul unor controale amănunțite la aeroport și frontiere, a bunurilor transportate dintr-o țară în alta, înăsprirea măsurilor de supraveghere a locurilor de muncă/persoane/instituții, 

Nu mai este nevoie să se puncteze faptul că terorismul își desfășoară un impact covârșitor asupra domeniilor precum economic, militar, uman, organizațional, psihosocial etc. Din punct de vedere psihologic, oamenilor nu le-a plăcut niciodată să li se spună ce să facă, idee care continuă să se manifeste și astăzi. Chiar dacă siteurile ambasadelor din zonele cu potențial ridicat de alertă teroristă își avertizează cetățenii să nu meargă în anumite state, aeroporturile sunt luate zilnic cu asalt de milioane de pasageri. În acest punct, globalizarea are un nivel mai ridicat de influență, însă, în același timp, aceasta nu îi poate proteja pe oameni de pericolul unor eventuale atentate. Riscul și speranța că „doar nu or fi ei atât de ghinioniști” îmbracă conștiințele celor care nu privesc terorismul ca fiind o amenințare directă la ființa umană, ci mai degrabă niște reacții extremiste ale unor persoane cu probleme.

            Deși mass media vuiește cu informații conform cărora terorismul a reușit să reducă din numărul turiștilor care se perindă prin locurile frumoase ale lumii, cu toți cunoaștem cel puțin o persoană care de curând s-a întors sau și-a plănuit o vacanță în afară. Rețelele de socializare abundă de imagini și „check-inuri” date din locuri care mai de care, iar agențiile de turism înregistrează creșteri de profit de la sezon la sezon. Încercând să se „bage frica în oameni”, mass media apelează la aceleași mecanisme psihologice la care recurg și teroriștii înșiși. La un singur click, mai multe rezultate vor convinge cetățenii că este periculos să călătorești în „x” loc, însă intenția acestora nu este cea așteptată. Cunoscând profilul uman și faptul că ființa umană i se supune doar ei, jurnaliștii zilelor noastre folosesc efectul psihologiei inverse pentru a crea exact acțiunea de care este nevoie (oamenii se vor simți provocați să meargă în acele zone mult titrare pentru a se putea mândri ulterior cu doza de curaj avută). Turismul nu pare afectat de amenințarea terorismului, poate și pentru că mass media a reușit să lase impresia că adevăratul terorism se află în Orientul Mijlociu. Astfel, cetățenii care sunt la curent cu toate știrile, consideră că adevăratul pericol se află în Siria, Irak, Afganistan sau Pakistan, în timp ce toate celelalte state ale lumii încă mai prezintă siguranță. Evident, atunci când atacurile teroriste au loc, oamenii nu se ascund în case mai mult decât le spune poliția să o facă, pentru ca a doua zi să iasă la terasă, serviciu, shopping etc., pentru a discuta detaliile experienței „de ieri”. În concluzie, cetățenii se simt în siguranță chiar și atunci când nu sunt în siguranță.

 

 

 

Tags:

Please reload

Featured Posts

Medicamentele din Romania, cele mai ieftine din intreaga UE

June 29, 2015

1/3
Please reload

Recent Posts
Please reload

Archive