Românii reacționează instantaneu la umorul în publicitate

December 5, 2018

 

Dacă la nivel internațional, statele dezvoltate au arătat și un interes aparte pentru latura amuzantă a lucrurilor înconjurătoare, în România, istoria unui regim dictatorial a lăsat urme adânci atât în mintea cât și în sufletele oamenilor. Forțați să privească viața cu o poziție serioasă, românii au fost deseori nevoiți să râdă pe ascuns, mai puțin sau chiar să inventeze un limbaj codat. „Tocmai pentru că râsul era interzis, românii învăţaseră să râdă cu poftă, aparent despre lucruri inofensive. În spatele vorbelor se ascundeau însă adevăruri triste despre care românii învăţaseră să facă haz de necaz. Aceasta era gura de oxigen prin care ei putea supravieţui în lumea PCR condusă de Nea Nicu, și Tanti Leana” informează adevarul.ro.

            Aluziile, hazul de necaz sau micile poante pe seama cuiva reprezentau cele mai siropoase surse de umor pentru un popor preocupat mai degrabă cu munca și subordonarea față de conducere, decât de propria-i sănătate spirituală. Puținele emisii umoristice de la televizor erau și ele controlate de către Nicolae Ceaușescu, determinând astfel ceea ce unii autori români ar numi o „suprimare a umorului” în România.

            Odată cu revoluția din decembrie 1989 și căderea regimului comunist, românii au experimentat o libertate profundă pe toate planurile. Chiar și umorul putea să respire ușurat de o prezență covârșitoare. Cu toate acestea, faptul că situația economică a României s-a deteriorat în anii ce au urmat (țara noastră fiind nevoită să vândă străinilor marile sale valori, deschizând astfel granițele companiilor capitaliste) i-a împins pe concetățeni să dea vina pe sistemele defectuase (educație, sănătate, financiar etc.) și conducătorii acuzați de corupție. Chiar dacă România este membră a NATO și a Uniunii Europene, țara noastră se confruntă cu multe lipsuri iar oamenii simt discrepanța dintre celelalte țări europene și pașii mărunți pe care i-a înregistrat aceasta.

            Dacă în plan cultural, românii sunt la fel de distrați ca și țările cu potențial economic (revoluția tehnologiei și globalizarea reprezentând doi factori cu amprentă în influențarea societății românești) în ceea ce privește comportamentul oamenilor, acesta demonstrează faptul că românii nu sunt vindecați în totalitate de trecutul său politic sau social. Fie că nu pot trece de impactul pe care l-a lăsat perioada de cenzură, nu au avut parte de educația potrivită pentru a învăța pașii unei libertăți limitate sau pur și simplu au avut ghinionul de a fi mereu victimele unor interese politice care au plasat poporul pe ultimul loc, românii au rămas astăzi cu un gust amar devenind oficial, cei mai triști cetățeni ai Uniunii Europene (potrivit unui sondaj Eurobarometru realizat în luna decembrie a anului trecut a scos la suprafață faptul că problemele românilor sunt cauzate de sănătate, inegalitate și injustiția din societate).

            Cu toate acestea, chiar și pe teritoriul țării noastre predomină competiția insuflată de către puterile mondiale, branduri, scenariile de la Hollywood, accesibilitatea de conectare rapidă cu lumea înconjurătoare și gratuitatea promovării cu ajutorul instrumentelor online. Astăzi, românii sunt caracterizați de o societate descrisă prin deschiderea la nou dar lipsa de atitudine. Îndreptat mai mult către propria-i imagine și satisfacție decât spre progres și civilizație, românul ajunge chiar să fie frustrat de faptul că s-a născut în România, în timp ce alte naționalități înregistrează pași siguri către modernitate.

            Simțind nevoia de evadare, românii au răspuns deseori, pozitiv la reclamele cu apel la umor. Capabile să nască trăiri complexe, idealuri și țeluri înalte, mesajele publicitare au devenit un guru al românilor care doresc să fie în contact cu lumea exterioară pentru a se simți cetățeni europeni sau factori de susținere ai fenomenului globalizării. Astăzi însă, nivelul competiției este atât de mare încât și așteptările românilor au crescut. Spre curiozitatea analiștilor de media, în istoria publicității au existat în contrast atât reclame amuzante acceptate cu greu de către public cât și „glume expirate”, savurate și răspândite cu mult fast în cultura românească.

            În timp ce unele mesaje publicitare atrag atât de mult atenția consumatorilor încât aceștia își doresc să mai vadă o dată reclama, specialiștii reamintesc riscul crescut pe care îl poate reprezenta construcția unei reclame cu apel la umor care insultă inteligența publicului. În vreme ce generațiile tinere sunt ahtiate după orice direcție către cosmopolitanism, persoanele de vârsta a doua și a treia caută să evite valul abundent de publicitate care le dau târcoale. Conștientizând sarcina extrem de dificilă pe care o au, designerii reclamelor știu că un apel la umor realizat într-un mod inteligent, îi poate opri pe români din a schimba canalul tv. Astfel, garantând atragerea atenției, declanșarea unei emoții pozitive și calitatea de a fi memorabil, strategiile de comunicare ale unor produse sau servicii folosesc umorul cu mare grijă în societatea românească.

            Concurând cu un standard înalt impus de cele mai bune reclame cu apel la umor lansate de branduri internaționale cu renume, piața românească de publicitate simte presiunea creării unor mesaje care să se ridice la așteptările noului model de comportament al consumatorului român influențat de acestea.

 

 

Tags:

Please reload

Featured Posts

Medicamentele din Romania, cele mai ieftine din intreaga UE

June 29, 2015

1/3
Please reload

Recent Posts
Please reload

Archive