Influența exploziei de branduri asupra societății românești

Istoria României cântărește foarte mult în procesul său de evoluție. Regimul dictatorial din perioada comunistă a ținut românii sub o cenzură manifestată la mai multe nivele. Românii nu puteau părăsi țara iar singura lor legătură cu „lumea de afară” era reprezentată de ideile președintelui Nicolae Ceaușescu atunci când acesta se întorcea din vizitele oficiale întreprinse în alte țări și se găsea motivat să dezvolte România după modele recent văzute. Căderea acestui regim (decembrie 1989) a oferit românilor șansa de a simți o libertate atât de agitată încât mulți au luat calea străinătății. Importurile din Bulgaria, Turcia sau Serbia umpleau rafturile din magazine sau tarabele din piețele deschise. Cu gândul la valorile pe care lumea le are de oferit, cetățenii României au deschis larg oportunitățile de dezvoltare a țării noastre prin libertatea de mișcare și consumul de produse străine.

Un pas decisiv în progresul României a fost aderarea la NATO și la Uniunea Europeană, realizate în martie 2004, respectiv, ianuarie 2007. Siguranța garantată de americani și deschiderea frontierelor pentru ca românii să poată circula liber pe teritoriul blocului comunitar, au determinat nu doar schimbarea mentalități românilor, dar și posibilitatea investitorilor străini de a se instala aici. Participând intens la procesul de europenizare, românii au importat concepte media străine, produse din afară, servicii inedite, o mentalitate occidentală și un comportament bazat pe consum. Pentru a fi în rând cu celelalte societăți, românii sunt actualizați la zi cu cele mai importante informații și trenduri care circulă pe mapamond. Mai mult, ca și în restul de state europene, România poate vorbi deja de influența covârșitoare pe care a revărsat-o internetul asupra noilor generații.

Astăzi, românii sunt conectați în permanență la mediul virtual urmărind cu mult interes evenimentele care se petrec în lume. Aceștia poartă nume de mărci, au început să mănânce mai des la restaurant, iubesc fast food-urile, ies la cinema, vizează anumite tipuri de accesorii, conduc doar mașini puternice și fac sacrificii pentru a avea în posesie un smartphone celebru. Călătoresc din ce în ce mai mult în țări exotice și nu uită să facă un selfie pe care să îl posteze imediat pe rețelele de socializare. În fond, deschiderea României la lumea occidentală și bunurile ei a reprezentat saltul pe care românii și l-au asumat în adoptarea unei noi culturi și identități naționale. Posibilitatea intrării pe teritoriul României, a deschiderii unor afaceri aici și a cumpăra bunurile sale cele mai de preț a transformat țara într-un câmp prietenesc în ceea ce privesc relațiile internaționale, o mină de aur pentru target-ul profitabilității brandurilor dar în același timp, o statistică îngrijorătoare în ceea ce privește atitudinii și modului în care poporul se raportează la propriul patrimoniu.

Pierzându-și din valorile tradiționale, România a fost ajutată de către cetățenii săi, să slujească unora venite din afară; fapt pentru care nu pot fi acuzați căci furtuna schimbărilor impuse de globalizare era deja în plină desfășurare, atât în Europa cât și în lume, iar neacționarea în cauză a românilor, i-ar fi transformat pe aceștia în „înapoiații” bătrânului continent. Astfel, în timp ce România dispunea deja de mărcile sale (care au făcut furori la vremea respectivă, fiind văzute ca versiuni de emancipare a culturii românești), valul de produse și ideea de servicii ce pătrunseseră deja în alte societăți, a invadat și teritoriul țării noastre. Dacă în perioada comunistă (1947 – 1989), România dispunea de mărci precum Antilopa, Clujeana, Guban (încălțăminte), Carpați, Bucegi, Snagov, Mărășești (țigări), Borsec, Pepsi (băutur răcoritoare), Murfatlar, Jidvei, Cotnari (vinuri), Bucegi, Azuga (bere), Farmec, Gerovital, pastă de dinți Cristal (cosmetice), Dacia, Oltcit, ARO, Lăstun, Trabant, Lada (automobile) etc. astăzi, un număr prea mic din aceste mărci mai pot fi găsite „în viață”, majoritatea devenind cele mai plăcute amintiri ale românilor care vobesc despre o perioadă cu mult diferită față de cea pe care o trăiesc acum, generațiile Y și Z.

Acestea au fost înlocuite cu brandurile internaționale care au și găsit un public extrem de cooperant în persoana românilor. Datele oficiale arată că în 2016, românii au dat nu mai puțin de 3,6 miliarde de euro pe haine și pantofi. Influențați de trendurile din Occident, stilul de viață al cetățenilor din țara noastră a suferit o transformare radicală; în timp ce le-au crescut pretențiile referitoare la un post de lucru, românii știu sigur ce se poartă, ce se conduce, care este destinația momentului sau la ce vârstă trebuie să ai primul copil, într-o lume în care libertatea și independența au devenit noile crezuri. „Piaţa se dezvoltă treptat cu branduri noi, cu malluri noi şi cu o poftă tot mai mare pentru modă. Deşi deja România a atras peste 100 de branduri de modă internaţionale şi alte câteva zeci locale, loc pentru nume noi încă mai este, mulţi giganţi internaţionali fiind încă străini de România. Nume precum Uniqlo, TopShop, Banana Republic sau Primark au cucerit pieţele dezvoltate din vest, astfel că următoare privire va fi îndreptată către est, iar România nu este doar una dintre cele mai populate ţări, ci şi una dintre cele mai pasionate de modă, şi cifrele o demonstrează. Cu salarii de opt ori mai mici decât în Germania, dar cu preţuri similare la haine şi pantofi, românii ajung să aloce lunar cea mai mare pondere din venit pentru achiziţiile de modă” informează Ziarul Financiar.

Cum de au devenit românii atât de interesați de modă? Canalele media prin care se transmit campanii de atragere a clienților către o lume a vedetelor, cea în care orice persoană simplă poate deveni un top model (inspirat din faimoasele defilări pe podiumurile internaționale) doar achiziționându-și „x” produs au modificat radical structura gândirii românilor dar și a viziunii acestora asupra vieții și viitorului pe care visează să îl trăiască. Astfel spus, startegiile de campanie ale brandurilor au înregistrat un succes major în societatea românească, unde astăzi, românii așteaptă nerăbdători următoarele tendințe pentru a ști pe ce își vor cheltui resursele financiare.

Din păcate, realitatea arată că de multe ori, românii fac credite pentru a-și achiziționa un brand (fie că este un produs sau utilizarea unor servicii). Salariile pe care le iau cetățenii României nu le permit să țină pasul cu toate tendințele care pătrund fulgerător în mediul online, „virusând” conștiința și inimile oamenilor de rând care de acum, visează să le aibă. Există cazuri în care românii s-au împrumutat la bancă și pentru achiziționarea unui telefon inteligent, a unor electrocasnice sau pentru a merge în vacanță. Această nevoie de credite este susținută de influența foarte mare pe care brandurile străine o pun asupra societății noastre. De teama de a nu rămâne în urmă, de a fi discreditat, marginalizat sau cea mai învechită versiune din grupul de prieteni/familie/vecini/colegi etc., românul crede atât de mult în promisiunea din spatele brandurilor încât crede că ideea acestora merită efortul de a se alege cu un împrumut.