Suferința cauzată de presiunea socială

November 21, 2018

 

Dacă la început, planeta își măsura capacitatea de a se conduce prin aportul fiecărei societăți existente astăzi, fenomenul globalizării a transformat acest glob într-o singură „țară” ce pare că își accentuează din ce în ce mai mult impactul asupra vieților tuturor. Suntem martorii unui proces în care aproape că se adoptă o singură limbă universală, o singură monedă, aceeași cultură, spirit și religie. „Americanizarea” planetei a transportat „tărâmul tuturor posibilităților” la fiecare colț de stradă, indiferent în ce oraș al lumii ne aflăm. Visul american poate fi astăzi trăit cu o relaxare inimaginabilă de fiecare dată când: nu mai spălăm hainele acasă ci le ducem la spălătorie, nu mai gătim în bucătărie ci mâncăm la restaurant, experimentăm savoarea celei mai bune cafele într-o locație care se vrea a fi „al treilea loc” (după acasă și muncă), facem shopping, ne diferențiem cumpărând mărci, călătorim cu avionul la prețul unui bilet de tren etc. Granițele și-au ridicat barierele pentru ca libera trecere să poată transporta înapoi din călătoria sa, o parte din influențele globalizării.

            2018 este un an în care mărcile controlează lumea. Pentru a nu rămâne în urmă, până și societățile mai puțin dezvoltate caută să țină pasul cu aceste evoluții; omul de rând a sesizat efectul devastator pe care îl resimte de fiecare dată când în jurul său prețul unei etichete este treapta către pătura înaltă a societății.

Trendurile se nasc din nevoia oamenilor de a suferi mereu noi și noi schimbări. Ca un val care transportă un nou spirit, cel mai recent trend furnizat de globalizare, rămâne influența oamenilor de a cumpăra sau consuma branduri. Din păcate, tentațiile pe care le susțin intens programele tv, revistele, presa scrisă sau chiar liderii de opinie pun presiune pe cei care nu își permit să se asocieze cu imaginea unui brand, determinând astfel națiuni întregi să își „amaneteze” eforturile încercând să obțină lucruri pe care nu și le-au dorit niciodată, nu le duc lipsa, dar fără de care se simt lăsați în urmă, izolați. Astfel, potrivit specialiștilor, aproape 60% din populația lumii este victima presiunii sociale, influențând cetățenii de pretutindeni în luarea deciziilor. În timp ce unii ajung să creadă că anumite produse sau servicii le sunt necesare, alții ajung într-un stadiu în care sunt afectați emoțional și fizic. Unul dintre cele mai puternice exemple le are în centru pe femei, supuse unei presiuni sociale care le epuizează; „Presiunile sociale care apasă pe umerii femeii moderne depășesc orice limită. Bineînțeles, trebuie să fii educată, pentru că informația este putere. Avem nevoie de MBA-uri, doctorate și alte confirmări scrise ale valorii noastre intelectuale. Capacitatea de a fi autodidact este ignorată complet. Apoi, trebuie să ai o carieră de succes sau cel puțin un job care îți place ca să nu intri în tagma loser-ilor. Să nu mai spun că trebuie să fii impecabilă din cap pâna în picioare ca să nu fii categorisită drept delăsătoare. Un corp necizelat de antrenamente de fitness îți trădează latura de couch potato, iar colăceii de pe abdomen denotă ignoranță. Când vine vorba de viața socială, lucrurile se complică. Nu ai prieteni? În mod sigur, ești introvertită, e ceva în neregulă cu tine. Ai prea mulți? Ești superficială și gata! Nu ești căsătorită, nu ai copii sau nu vrei? Egoisto! Dar trebuie să fii mereu zâmbitoare, tolerantă, feminină, fidelă, altruistă, plină de compasiune și veșnic epilată” punctează revista Elle în cadrul unui articol online. Însă femeile nu sunt singurele victime ale presiunii sociale alimentate în permamență de branduri; Bărbații, copiii, bătrânii, adulții și toate tipurile de relații sau job-uri.  

            Îndatoririle nu sunt unicul efect secundar al presiunii sociale (potrivit forbes.ro „părinţii cu vârste între 18 şi 34 de ani simt cea mai mare presiune socială de a cheltui mai mult decât îşi pot permite pentru copiii lor. Doar 3% dintre părinţi reuşesc să nu cheltuiască peste bugetul propus”) ci, din păcate, nefericirea, depresiile, singurătatea dar și răspândirea superficialității sunt factori cu care victimele expresiei brandurilor se confruntă zi de zi. Pentru că mărcile promovează intens ideea de fericire, oamenii au ajuns să nu mai fie liberi atunci când sunt în fața unei decizii, devenind inconștient o victimă a propriei nesiguranțe. Pentru a ieși din acest cerc vicios, psihologul Elena Darie consideră că „gradul de libertate interioară se măsoară prin respingerea presiunilor sociale. Libertatatea poate aduce fericirea, invers nu este valabil pe termen lung”.

Tags:

Please reload

Featured Posts

Medicamentele din Romania, cele mai ieftine din intreaga UE

June 29, 2015

1/3
Please reload

Recent Posts
Please reload

Archive