Francezii nu mai cred în Macron
Apărut de curând pe scena politică națională și internațională, tânărul francez, EmmanuelMacron (în vârstă de 40 de ani) a câștigat în 2017 alegerile prezidențiale din Franța, fiind susținut într-un mod suspect de către legendara familie de bancheri, Rothschild. Punctând un discurs electoral în opoziție cu cel al extremistei dreapta, Marien Le Pen, actualul președinte și-a câștigat rapid un număr mare de simpatizanți militând pentru o țară puternică, dar alături de Uniunea Europeană.
În ciuda lipsei de experiență în domeniul politic, flerul său, istețimea sa și poziția extrem de elegantă l-au ajutat pe Macron să prezinte suficientă credibilitate pentru cetățenii săi. Mai mult, acesta a reușit într-un timp foarte scurt să îi convingă și pe liderii politici internaționali de faptul că alături de el, Franța este un aliat de nădejde.
Odată cu exprimarea dorinței de a se separa de către blocul comunitar, Brexitul susținut de britanici a apropiat și mai mult Franța și Germania, transformându-le în stâlpii de rezistență ai Uniunii, în prag de criză. Confruntându-se cu scăderea încrederii în instituțiile europene, Emmanuel Macron și cancelarul Germaniei, Angela Merkel își asumă responsabilitatea de a ține statele membre unite sub legislația și principiile Uniunii. Această sarcină este cu atât mai dificilă cu cât țări precum Polonia, Ungaria, Cehia, Austria sau Italia se opun vehement cotelor oblogatorii de distribuție a refugiaților. Acuzați că văd interesele propriilor țări, cei doi lideri europeni trebuie să facă față unor presiuni uriașe soluționând criza migrației într-un mod în care UE nu va risca să mai piardă un membru, iar extracomunitarilor să le fie îndeplinită promisiunea de a fi tratați cu solidaritate.
În timp ce scena politica internațională este încinsă de deciziile controversate ale președintelui Statelor Unite ale Americii, care reușește (cu sau fără voia sa) să ocupe prima pagină a publicațiilor mondiale, la nivel european, migrația a devenit factorul de risc care amenință atât funcția Angelei Merkel cât și pe cea a lui Emmanuel Macron.
Acuzat că odată cu conștientizarea puterii pe care o are în Uniunea Europeană, președintele Franței a adoptat o atitudine arogantă, Macron a ajuns în pragul unei situații ieșite din comun. Preferatul alegerilor prezidențiale din luna mai a anului trecut (înregistrând 66,10% din voturi), liderul francez se confruntă în momentul de față cu cea mai mare scădere a popularității sale de când a preluat mandatul de președinte. Potrivit agenției naționale de presă, Mediafax, un sondaj de opinie realizat pe un eșantion de 2.000 de persoane arată că „doar 25% din cei intervievaţi în luna noiembrie au răspuns că sunt mulţumiţi de preşedintele Emmanuel Macron, faţă de cei 29% care au răspuns afirmativ în luna octombrie”. Se pare că decizia Guvernului lui Macron de a mărit taxele de combustibil a atras criticile electoratului, în special în zona rurală. Protestele împotriva acestei decizii au devenit din ce în ce mai violente după ce o femeie și-a pierdut viața iar mai multe persoane au fost rănite în manifestații. Anunțul scumpirii carburanților a paralizat sâmbătă traficul în Franța, după ce peste 120.000 de oameni au blocat drumurile și câteva autostrăzi. Potrivit Ministrului francez de Interne, Cristophe Castaner, un total de aproximativ 288.000 de oameni au participat la protestul de sâmbătă împrăștiați în aproximativ 2.000 de locaţii diferite din ţară.
În multe dintre locații, protestatarii au intrat în contre cu ceilalți șoferi, care au forțat barajele formate de către manifestanți. Moartea unei femei în vârstă de 63 de ani și rănirea a altor 400 de persoane a declanșat o luptă de neimaginat. Potrivit realitatea.net, „la Paris, manifestanţii au blocat celebra Piaţă a Bastiliei şi au scandat împotriva preşedintelui francez”.
Scuzat de intenția de a-i forța pe șoferi să renunțe la mașinile diesel și să folosească surse de energie curate, Emmanuel Macron nu vede scumpirea carburanților (în mod deosebit a motorinei) ca fiind un factor al cărui potențial ar fi putut atrage toate aceste efecte. Astfel, cu toate că francezii luptă la propriu pe străzile țării, cerând renunțarea la această decizie, Ministrul francez al Mediului, Francois de Rugy, a dat asigurări că Executivul nu va face un pas înapoi în privinţa planului legat de creşterea taxelor pentru carburanţi. „În materie de fiscalitate ecologică vom continua pe traiectoria prevăzută. A nu o face ar fi inconştienţă. Trebuie să menţinem ritmul pentru măsurile noastre care ne vor ajuta să scăpăm de dependenţa de petrol şi să evităm ca (o majorare a preţului barilului) să ne afecteze economia", a afirmat De Rugy. Mai mult, referindu-se la nemulțumirile față de președinte, ministrul francez al Mediului crede că protestele de sâmbătă sunt rezultatul neliniștii, însă „este dificil să mulţumeşti lumea în numai 18 luni".
