Genocidul, lecția unei istorii de neuitat

November 13, 2018

Într-o lume condusă de globalizare și ghidată de revoluția tehnologiei, competiția

 pentru supremație a luat un caracter și mai acerb. Astăzi, se poate observa chiar și cu ochiul liber, nivelul psihologic pe care l-au atins cele mai puternice state ale lumii în lupta pentru putere. Organizațiile mondiale își justifică existența prin apărarea dreptului omului și promovarea păcii, însă ele nu iau în seamă procesele de manipulare în masă care servesc unor lideri în ideea de a hipnotiza ființa umană, slujindu-i cu certitudinea că se lasă influențată de cel/cei care dețin singurul adevăr. Înțelegerea conceptului de genocid pleacă de la o întrebare cu două ipoteze: „este genocidul cauzat de setea de putere sau de convingerea că exterminarea unui anumit popor sau a unei anumite etnii servește adevărului?” Există oare o scuză pertinentă care să justifice tirania unui astfel de gest criminal?

            Istoria scoate la suprafață faptul că setea de putere și acea dorință de „a fi cineva” dirijează cele mai multe minți atunci când vine vorba de justificare și înțelegere al conceptului. Astăzi, totuși, deși planeta răsuflă ușurată că nu resimte prezența unui genocid așa cum a învățat-o istoria, realitatea pe care o punctează sociologii și psihologii scot la iveală faptul că omenirea se confruntă în 2018 cu un genocid intelectual.

            În furtuna glorioasă a globalizării, planeta se confruntă astăzi cu o serie de efecte negative mai grele decât talerul care le susține pe cele pozitive. În timp ce ființa umană încă se mai consideră liberă, susținută să își urmeze visurile consumând, propunându-i-se nevoi a căror necesitate nu a existat niciodată, sprijinită să călătorească ca să participe la circuitul mondial al banilor sau oferindu-i-se varianta de a trăi mai mult în spațiul virtual decât în lumea reală, specialiștii trag un semnal de alarmă și punctează faptul că eliminarea frontierelor și adoptarea culturii, tradițiilor, politicii, religiei, mentalității etc., străine afectează foarte mult identitatea națională.

            Astăzi, planeta se confruntă cu boli incurabile, corupție, conflicte armate, sărăcie, sete de putere, terorism, depresie, rată crescută de sinucideri, amenințări nucleare, crize umanitare și violarea intimității prin spionare și vinderea datelor despre oameni. Spre deosebire de formele istorice ale genocidului, în zilele noastre se manifestă subtil și discret cea mai nouă formă de crimă a libertății de gândire a omenirii.

Având în vedere că ținta genocidului nu este o singură persoană ci crima manifestată

împotriva umanității însăși, această oroare, când este manifestată, atrage interesul întregii omeniri. Definit ca o „infracțiune săvârșită în scopul de a distruge deliberat și sistematic, în întregime sau în parte, o colectivitate sau un grup național, rasial, etnic sau politic”. Specifică regimurilor fasciste, această crimă de proporții este văzută ca o serie de evenimente sângeroase în care un grup specific de oameni trebuie „curățați de pe fața pământului”. Poate că mai dureros decât genocidul în sine este faptul că mulți sunt cei care neagă existența acestuia. Spre exemplu, consilierul președintelui din Egipt, Fathi Shihab-Eddim susține că Holocaustul este un mit creat de America pentru a distruge imaginea rivalilor săi germani și a justifica războiul. Ce-i drept, pentru a putea vorbi despre genocid este nevoie de o putere sau un grup cu autoritate și o minoritate dorită a fi eliminată. Cauzele eliminării pentru care se poate considera a fi un genocid, au fost restrânse de ONU la violențe asupra grupurilor naționale, etnice, rasiale sau religioase. În realitate, exemplele de genociduri au avut la bază și motive politice (eliminarea unui grup cu o anumită apartenență politică), cauză care nu este încă recunoscută și care determină nașterea unor crime „permisibile”.

La 70 de ani după prima Convenție care a stabilit circumstanțele actelor de genocid cu intenția de a le preveni și în cel mai rău caz, a le pedepsi, faptul că a fost lăsată o poartă deschisă, prin nemenționarea profilului politic ca și cauză a genocidului, crește șansa ca istoria să se repete; mai ales că în 2018 planeta a ajuns la un grad de competitivitate vizibil ridicat. În istoria lumii s-au înregistrat foarte multe cazuri de genocid, unele mai „renumite” decât altele, însă, privind în urmă și ajungând până la începutul lumii se poate observa faptul că această cruzime ideologică transpusă în violențe de o asprime fără margini este prezentă chiar și în paginile Bibliei, unde, în multe dintre cărțile Vechiului Testament se descriu în detaliu, crimele pe care poporul iudeu le înfăptuiau în drumul lor către Țara Făgăduinței, asigurându-se nu doar că își „curăță” calea, dar mai ales, că efectele genocidului produs de ei, vor împrăștia teama de numele celor conduși de Dumnezeu. Aceste lupte descriu orori care conduc chiar și astăzi la numeroase dispute și contradicții religioase.

           

 

Conform analiștilor, actele de genocid nu au fost niciodată spontane, ci dimpotrivă, ele au la bază pregătiri și calcule politice cu scopul de a menține sau de a asigura instaurarea unui sistem autoritar. În acest sens, observarea și ridicarea suspiciunii asupra unei astfel de manevre, poate ajuta la preîntâmpinarea genocidului. De-a lungul timpului, existența unor cazuri de genocid au dus la frământarea aprofundată asupra unei forme reale de întâmpinare. Investigațiile desfășurate s-au concentrat în mod deosebit asupra sursei care stă la baza genocidului, și care, încercându-se să fie eliminată, va garanta lipsa unei astfel de experiențe. Printre sutele de răspunsuri s-a constat că una dintre principalele cauze este însăși ideologia, astfel că susținerea unor idei care promovează pacea sau cooperarea, are capacitatea de a lipsi planeta de noi violențe. Evident, la nivel teoretic, această idee sună optimistic însă realitatea de afară arată faptul că nici măcar cele mai puternice state ale lumii nu sunt deschise la dialog atunci când se pune problema unor tendințe de a-și exercita puterea într-un mod violent; drept pentru care, nerepetarea unor atrocități care au marcat istoria stau în responsabilitatea comunității internaționale și a comunităților locale.

 

 

Tags:

Please reload

Featured Posts

Medicamentele din Romania, cele mai ieftine din intreaga UE

June 29, 2015

1/3
Please reload

Recent Posts
Please reload

Archive
Please reload