PPE și-a desemnat candidatul pentru funcția de președinte al Comisiei Europene
În ciuda faptului că Uniunea Europeană trece printr-o criză de imagine nemaiîntâlnită din cauza invaziei extracomunitarilor, veniți încă din primăvara lui 2015 pe teritoriile statelor membre pentru a-și asigura un viitor mai bun decât ceea ce au lăsat în urmă în țările Orientului Mijlociu sau ale Africii de nord, cele mai înalte funcții de la conducerea blocului comunitar rămân în continuare un obiectiv mult râvnit pentru politicieni.
Reprezentată de trei instituții importante (Parlamentul, Consiliul și Comisia Europeană), UE servește celor 28 de state membre ca un suport administrativ și economic, ajutându-le să se integreze mai bine în cultura unic europeană, oferindu-le astfel fonduri cu ajutorul cărora să poată dezvolta proiecte care să le propulseze la un trai civilizat. Din păcate însă, Uniunea Europeană a primit și multe critici pentru modul în care își desfășoară activitatea, fiind astfel acuzată de faptul că a pătruns pe teritoriile societăților membre impunându-le propria legislație, folosindu-le resursele și afectând grav identitatea și cultura națională, pe care încearcă să o schimbe cu una general valabilă pentru toate. De asemenea, liderilor de la Bruxelles le-a fost reproșat și faptul că au arătat mai mult interes față de statele deja puternice, creând astfel o discrepanță uriașă între țările membre de vest și cele de est.
Astăzi, Uniunea Europeană trebuie să facă față unor presiuni sociale, politice, administrative și economice, având responsabilitatea de a regla situația conflictelor interne dar și a celor externe, născute în urma deciziei președintelui Statelor Unite ale Americii, de a impune taxe vamale pentru importurile din UE. La nivel intern, procesul de negociere a condițiilor de separare dintre Marea Britanie și blocul comunitar este unul dintre exemplele sarcinilor cu care se confruntă intens autoritățile europene. Mai mult, adăugat acestei responsabilități, vin și problemele pe care le crează imigranții, Polonia, Ungaria, Italia, Turcia și atitudinea lui Donald Trump l-a adresa activității sale.
Cu toate că în clipa de față se vorbește despre un risc major care zguduie Uniunea Europeană din temelii, amenințând destrămarea blocului comunitar, după ce exemplul Marii Britanii pare să fi inspirat mai multe state membre să se răzvrătească împotriva politicii de la Bruxelles, pozițiile de conducere de la nivelul celor mai importante instituții europene, rămân mult râvnite. Și pentru că anul viitor, Comisia Europeană este pregătită să își aleagă noul președinte, în aceste săptămâni a fost declanșată forfota alegerii unor candidați care să lupte pentru cel mai înalt fotoliu din CE. Primul candidat vine din partea Partidului Popular European, ce îl recomandă pe germanul în vârstă de 46 de ani, Manfred Weber. Acest partid de centru-dreapta european este unul dintre cele mai mari partide transnaționale din Parlamentul Uniunii Europene. Puterea sa de influență este cu atât mai intensă cu cât PPE este cel mai mare partid din Consiliul European începând cu 2002 și de departe, cel mai mare partid în cadrul prezentei Comisii Europene (actualii președinți al Consiliului European și ai Comisiei Europene aparținând acestui partid). Datorită acestei reputații covârșitoare, analiștii politici sunt de părere că orice propunere ar veni din partea PPE, candidatul acestora ar urma să câștige voturile.
La începutul acestei săptămâni, mult așteptata propunere a Partidului Popular European a fost făcută publică, fiind anunțat numele germanului Manfred Weber. Devenind candidatul principal al formațiunii în alegerile europarlamentare din 2019, Weber are rolul de a păstra autoritatea PPE în cadrul Comsiei Europene, unde astăzi, președinte este tot un reprezentat al partidului de centru-dreapta, Jean-Claude Juncker.
Potrivit ziare.com, „Weber este în mare parte necunoscut în afara Bruxelles-ului și a regiunii din Bavaria, însă cu toate acestea, el a fost susținut de toți șefii de stat membri ai PPE și de majoritatea membrilor partidului, obținând 492 de voturi (79%)”. Plasându-și încrederea în acesta, cancelarul austriac, Sebastian Kurz a apreciat propunerea ca fiind deja o victorie. De altă parte, Manfred Weber a declarat în discursul său că „nu vă cer susținerea pentru a fi un candidat, ci vă cer un mandat. Un mandat pentru a schimba Europa”, subliniind importanța tradițiilor creștine europene.
Potrivit analiștilor, cel mai probabil, contracandidatul lui Weber va fi actualul prim-vicepreședinte al Comisiei Europene, Frans Timmermans (fost ministru de Externe al Olandei). Acesta pare că momentan nu are un adversat în cursa internă a Partidului Socialiștilor Europeni, formațiune din care face parte.
În luna mai a anului viitor, votanții din cele 27 de țări membre UE, vor alege cei 705 membri ai Parlamentului European, inclusiv președinția celor trei instituții europene. „Șefii de state și ale guvernelor din Consiliul European sunt așteptați să nominalizeze candidatul principal al partidului cu cele mai multe locuri în Parlament sau candidatul care are cea mai mare șansă să formeze o coaliție. Candidatul trebuie apoi să câștige susținerea Parlamentului” informează ziare.com.
