Se cere o Convenție privind securitatea jurnaliștilor
Dacă la începuturile ei presa avea ca primă funcție, informarea, astăzi, tendințele moderne ale unei lumi în plină evoluție, ascunde dedesupturi pe care unii le vor ascunse, iar alții luptă ca să le facă cunoscute. Competiția mondială impune un ritm alerg și strategii dintre care mai dubioase pentru a obține succesul, iar pentru acesta, de cele mai multe ori se optează pentru mijloace mai puțin ortodoxe.
Astăzi, principala funcție a mass mediei mondiale nu mai este bazată pe scopul de a informa, ci acela de a vinde. De la cancanuri, titluri scandaloase, detalii intime, suspiciuni și motive de discordie, presa scrisă, online, radioul și televiziunea au devenit instrumente de propagandă ale căror interese se pot cumpăra de cei cu bani grei. Pe ici pe colo, câte un jurnalist independent de investigație se ancorează în responsabilitatea de a scoate la lumină adevărurile unor cazuri de corupție, crimă, trădare sau ilegalități însă, din păcate, de cele mai multe ori, anchetele nu ajung la final. Pentru că în spatele unui succes rapid și mult prea cuprinzător stă mereu suspiciunea drumului său până în top, jurnaliștii se autoresponsabilizează să descopere adevărul și cu prețul unor amenințări, devin eroii unor cazuri prin care cetățenii lumii au putut afla o serie de nereguli făcute tocmai în vârfuri înalte.
Astăzi însă, competiția este și mai acerbă, fapt care determină utilizarea unor mijloace neortodoxe, dar și sarcina de a elimina orice urmă sau, pe oricine caută să descopere adevărul. În lume, zilnic se pot înregistra victime ale unor avertizări sau primejdii care pun în pericol viața celor care „nu își văd de treaba lor”. Numai în Uniunea Europeană, anul acesta au fost asasinați trei jurnaliști de investigația (din Slovacia, Malta și Bulgaria) iar cazurile lui Edward Snowden (fost angajat al CIA care a dezvălui faptul că americanii spionează rețelele de socializare colectând date și informații despre utilizatori) și al lui Julian Assange (fondatorul siteului WikiLeaks care a dat publicității mai multe documente oficiale pe carea reușit să pună mâna, incriminând SUA de fapte ilegale) sunt cunoscute la nivel mondial.
Asasinarea unui jurnalist saudit de investigație în Consulatul Arabiei Saudite din Istanbul este cel mai recent și public caz de acest fel. Suspiciunea că saudiții au vrut să îl elimine pe Jamal Khashoggi pentru că acesta investiga un caz ce îl incrimina pe prințul Mohammed al Arabiei Saudite se ridică și mai mult după ce dovezile analizate și părți ale trupului acestuia indică una dintre cele mai mari mușamalizări din istorie.
De teamă că jurnaliștii nu mai au libertatea de a lucra, investiga și publica ceea ce află, Federația Internațională a Jurnaliștilor (FIJ) a lansat la ONU o campanie de sensibilizarea privind necesitatea urcentă de a fi înființată o Convenție internațională pentru securitatea și independența jurnaliștilor dar și a altor profesioniști din mass media. Obiectivul principal al acestei este reprezentat de dorința de a se pune capăt impunității din acest domeniu.
În cadrul unei primi reuniuni desfășurate la ONU în acest început de săptămână au participat aproximativ cinsprezece țări printre care Grecia, Peru, Italia, Rusia, Pakistan și Tunisia. Potrvit secretarului general al Federației Internaționale a Jurnaliștilor (cu sediul în Bruxelles reprezentând 600.000 de jurnaliști din 134 de țări), Anthony Bellanger a punctat că zilnic, foarte mulți jurnaliști sunt victimele unor cazuri de hărțuire, mutilare sau crimă. Conform agenției naționale de presă, Mediafax, „de la Khashoggi la cei 82 de jurnalişti ucişi anul trecut, nu mai este posibil să se aştepte următorul asasinat fără să se facă nimic, în timp ce doar un caz de omor din zece face obiectul unei anchete. Convenţia, care conţine o serie de angajamente, vizează reunirea unor texte internaţionale existente, dar dispersate şi care trebuie completate”, citându-l pe Bellanger.
„Cel mai bun omagiu pe care noi putem să-l aducem victimelor este să ne mobilizăm neîncetat şi să lucrăm pentru a ridica vălul impunităţii ce domneşte de prea mult timp privind jurnalismul”, declarat secretarul general al ONU.
Scopul acestei campanii lansate la New York este acela de a mobiliza mai multe state în legătură cu acest subiect pentru a putea aduce dosarul în fața Adunării Generale a ONU, singura autoritate competentă care poate lansa un proces care să ducă la adoptarea unei Convenții Internaționale. Potrivit Agerpres, „textul Convenţiei avute în vedere cuprinde 22 de articole, inclusiv angajamente privind protejarea jurnaliştilor, respectarea libertăţii de expresie şi urmărirea în justiţie a autorilor agresiunilor împotriva unor membri ai profesiei. El prevede de asemenea înfiinţarea unui comitet din 15 persoane alese pentru a monitoriza respectarea Convenţiei”.
