Theresa May este de acord cu prelungirea tranziției post-Brexit
Mai este puțin timp și limbile ceasului a cărei oră este fixată să bată la unișor atât pentru Marea Britanie cât și pentru Uniunea Europeană se vor apropia de termenul limită ce va anunța sfârșitul procesului de negociere a condițiilor de separare dintre cele două. Odată devenit realitate, cu sau fără un acord între părțile implicate, Brexitul are la dispoziție doi ani pentru a putea oferi timpul și spațiul necesar instalării noilor măsuri de după separare.
Din păcate, fără o înțelegere între Regatul Unit și blocul comunitar, cel mai mult au de suferit cetățenii acestora. În timp ce britanici care locuiesc și muncesc pe teritoriul Uniunii Europene se întreabă care le va fi soarta după 20 martie 2019, milioanele de europeni acomodați deja în Marea Britanie stau cu sufletul la gură în speranța că liderii de la Bruxelles vor putea obține o condiție specială potrivit căreia aceștia nu vor fi nevoiți să părăsească țara gazdă. Până astăzi, procesul de negociere a condițiilor de separare trece printr-o perioadă zbuciumată și plină de tensiuni, din cauza faptului că Uniunea Europeană acuză Regatul de un ritm foarte lent și că pe alocuri, britanicii „nu știu ce vor”, iar de cealaltă parte, după ce a propus deja un plan pentru a conveni asupra unei relații de viitor între cele două, guvernul de la Londra condamnă poziția liderilor celor trei instituții europene, scoțând în evidență faptul că negocierile sunt în stand by din cauza lipsei de cooperare a acestora.
Astăzi, cea mai mare problemă care pune în dificultate demersul negocierilor este granița Irlandei de Nord cu Irlanda; problemă pe care europenii o cer britanicilor rezolvată imediat dacă aceștia vor să propună un pact. Între timp, președintele francez, Emmanuel Macron și Cancelarul Germaniei, Angela Merkel au declarat că sunt pregătiți pentru un Brexit fără niciun Acord.
Vehementă și pe poziții, premierul britanic, Theresa May nu vrea cu nicio formă renunțarea la ideea de Brexit și păstrarea Marii Britanii în Uniunea Europeană. Cu toate că cele mai recente sondaje de opinie arată faptul că, în posibilitatea repetării referendumului desfășurat în data de 23 iunie 2016, britanici ar vota pentru rămânerea în blocul comunitar, Theresa May nu dorește repetarea votului și cu atât mai mult, posibilitatea ca Regatul Unit să nu lupte pentru recâștigarea independenței și a autonomiei sale.
În ciuda faptului că are din ce în ce mai puțină susținere politică, premierul britanic insistă să meargă pe planul inițial, conducând procesul de negociere a condițiilor de separare într-o manieră în care se vrea atât o relație de viitor cu Uniunea Europeană cât și protejarea cetățenilor britanici care locuiesc pe teritoriul acesteia. Dorind să încheie cât mai repede socotelile cu liderii europeni și astfel, cu blocul comunitar, May crede că poate respecta termenele limită stabilite inițial, pentru încheierea procesului de negociere (estimată la data de 20 martie 2019) și pentru încheierea perioadei de tranziție post-Brexit, durată în care se vor implementa măsurile de separare convenite.
Din păcate, însă, negocierile nu sunt într-o fază excepțională, fapt care ridică riscul de Brexit fără acord la un nivel care amenință ambele tabere. Cu gândul că și perioada de tranziție post-Brexit va fi afectată, în cadrul summitului de la Bruxelles desfășurat săptămâna aceasta în zilele de miercuri și joi, premierul britanic a declarat că este dispusă totuși să accepte prelungirea perioadei de post-Brexit, dar crede că nu va fi nevoie să o folosească. Practic, guvernul de la Londra își asigură un management de criză în cazul în care separarea va deveni un proces complicat și confuz, însă, speră că modul în care vor decurge implementarea condițiilor de separarea, să nu mai necesite timp pentru cele două tabere. Cu toate că până acum prim-ministrul britanic a exclus posibilitatea prelungirii perioadei de tranziție, stabilită inițial la data de 20 decembrie 2020, joi, în cadrul summitului liderilor europeni, Theresa May a transmis că este dispusă să accepte o prelungire de câteva luni a acestei perioade.
Potrivit agenției naționale de presă, Mediafax, „liderii europeni au oferit posibilitatea ca perioada de tranziţie post-Brexit să fie prelungită cu un an, pentru a da Administraţiei de la Londra mai mult timp să rezolve problema graniţei cu Irlanda şi relaţiile comerciale cu Uniunea Europeană”.
De cealaltă parte, președintele Comisiei Europene a punctat că „această prelungire a perioadei de tranziţie care va avea loc probabil, este o idee bună. Nu este cea mai bună idee (...) dar cred că ne oferă spaţiu pentru a pregăti viitoarea relaţie în cel mai bun mod posibil”.
