„Frontierele Ungariei vor continua să fie protejate de forțele ungare”
Lupta pentru schimbarea politicii migrației în cadrul Uniunii Europene a devenit cu fiecare zi ce trece, o miză din ce în ce mai mare. Dacă Ungaria și Italia cer cu vehemență schimbarea măsurilor luate în toamna lui 2015 de către liderii de la Bruxelles, înlocuind obligativitatea cotelor de distribuire a refugiaților fiecărui stat membru, cu o politică care să închidă porțile tuturor extracomunitarilor, Polonia a propus ca soluție, trimiterea unui ajutor financiar în țările din Orientul Mijlociu și ale Africii de nord, pentru a rezolva cauzele acestei invazii încă de la rădăcină.
Din păcate, fondurile Uniunii Europene nu beneficiază de o sumă atât de mare care să compenseze nevoia celor care se luptă cu sărăcia, conflictele militare, violențelor și persecuțiilor. De cealaltă parte, unul dintre principiile majore ale blocului comunitar constă în solidaritate, fapt care, adoptarea unei măsuri de închidere a frontierelor contravine valorilor Uniunii. Singura soluție pentru care liderii celor trei instituții europene (Consiliul, Comisia și Parlamentul) militează rămâne în continuare primirea și integrarea cotelor ce le-au fost distribuite țărilor din UE, urmând ca mai apoi, acestea să beneficieze și de un ajutor financiar din partea Uniunii.
De departe a fi ceea ce și-au plănuit, ideea ajutorării refugiaților s-a transformat în tentația extracomunitarilor de a veni în Europa și mai mulți străini. Ajutoarele primite aici pare să îi fi încurajat să vină și mai mulți. Astăzi, Italia, Spania, Grecia și Turcia abia mai fac față presiunii de la frontierele cu Asia și Africa, cerând în repetate rânduri un ajutor urgent liderilor europeni. În lipsa altei variante, Italia a început deja să adopte un comportament bazat pe propriile credințe. Refuzând de câteva ori ancostarea unor nave la bordul cărora erau sute de refugiați, autoritățile italiene s-au transformat rapid în „oaia neagră” a Uniunii. Neascultarea lor, rămâne extrem de criticată la Bruxelles, însă, lupta este și mai strânsă din moment ce Ungaria este al doilea stat din blocul comunitar care ține partea Italiei.
În timp ce guvernul de la Roma abia face primii pași în războiul dus împotriva Uniunii Europene, Ungaria este deja un veteran care cunoaște cel mai bine demersurile. Cu toate că de curând, liderii de la Bruxelles au votat sancționarea Budapestei și pe prim ministrul Viktor Orban invocând articolul 7 din Tratatul de la Lisabona, luând dreptul de vot al Ungariei în problemele cu care se confruntă blocul comunitar, țara din Centrul Europei știe una și bună. Pentru autorități, cotele obligatorii de distribuire a refugiaților nu este o soluție, ci o pedeapsă, iar rezultatul va fi unul dezastruos. Acuzând faptul că politica Uniunii Europene este una generală care nu ia în calcul identitatea și cultura națională, tradiția, limba, religia și problemele cu care se confruntă fiecare stat în parte, Viktor Orban este decis să nu se supună măsurilor impuse de Bruxelles până când acestea nu sunt modificate cu o soluție care nu va folosi statele membre pentru a „scăpa” pielea Germaniei, destinația preferată a tuturor refugiaților.
Sprijinit de poziția Italiei împotriva Uniunii Europene, prim ministrul ungar reafirmă că frontierele țării sale vor continua să fie protejate de militarii și polițiștii unguri, iar Ungaria va continua să respingă sistemul de cote obligatorii pentru relocarea migranților. Potrivit stiripesurse.ro „într-o înregistrare video postată pe Facebook, înregistrată înaintea summitului european de miercuri şi joi de la Bruxelles, Orban a declarat că reuniunea va fi una importantă, dat fiind că executivul european continuă să insiste cu sistemul de cote obligatorii”.
„Vor în continuare să ne priveze de dreptul nostru de a ne proteja frontierele şi să ne spună cine are dreptul să locuiască în Ungaria şi în alte ţări europene. Poliţia şi trupele noastre ne vor proteja frontierele şi nu vom accepta niciun fel de sistem de cote obligatorii pentru relocare'', a declarat Orban, insistând că poziția Ungariei asupra cotelor obligatorii este una extrem de clară și că nu are de gând să o schimbe.
În urma summitului de la Bruxelles, desfășurat miercuri și joi, Viktor Orban a înregistrat un adevărat succes după ce liderii Partidului Popular European (PPE) nu au dorit să îl excludă pe premierul ungar, acuzat de derivă autoritară. Practic, deși Parlamentul European a votat în data de 12 septembrie sancționarea Ungariei, fiind propusă excluderea lui Orban în vederea viitoarelor alegeri europene, Antonio Antonio Lopez Isturiz, secretarul general al PPE a declarat că această propunere este respinsă, iar premierul ungar ultraconservator va fi autorizat să rămână în marea formațiune a conservatorilor europeni. Conform aceleiași surse amintite anterior (n.r. stiripesurse.ro), „criticat pentru atingerile aduse independenţei justiţiei, libertăţii ONG-urilor sau universităţilor, premierul ungar Orban adulat de extrema dreaptă de pe întreg continentul european va putea face campanie în alegerile europene sub sigla PPE”.
