Sistemul mondial amenință jurnaliștii de investigație

October 11, 2018

 

 

          Pe cât de mult sprijin beneficiază societățile moderne de avantajele revoluției comunicaționale și tehnologice, pe atât de puternic a crescut și riscul ca informația să preia atât de mult controlul asupra vieții umane încât lupta pentru aceasta să fie umbrită de tot felul de interese meschine. De la impactul pe care l-a avut presa tipărită și până astăzi când internetul pune la dispoziția oricui posibilitatea de a fi un jurnalist independent, procesul comunicațional a schimbat profilul audienței, transformând-o într-o devoratoare de cancan-uri, scandaluri, știri care să surprindă, mister și prejudecăți.

            Tabloidele au devenit rapid unele dintre cele mai citite publicații, în timp ce la TV, au apărut o serie de reality show-uri în cadrul cărora concurenții sunt filmați 24 de ore din 24. Interesul pentru ce fac alții a crescut pe zi ce trece, astăzi, această plăcere revărsându-se și asupra problemelor de ordin serios. Într-o lume agitată, informația a devenit sursa de putere a celor care vor să conducă. Ulterior, pentru că oricine se poate informa sau poate fi autorul unei știri, puterea s-a mutat în rândul celor care află primii.

            Evenimentele globale își varsă efectele secundare până în cele mai izolate locații, fapt care demonstrează că procesul globalizării are la baza sa, motorul unei comunicări al cărui scop este să influențeaze. Cu ajutorul mass mediei oamenii sunt mereu în contact cu ceea ce se întâmplă atât în societățile din care fac parte, cât și în lumea exterioară acestora. Dacă la început funcția mijloacelor de comunicare în masă era aceea de a informa, astăzi, manualele de specialitate scot în evidență problema majoră a faptului că interesul presei nu mai este acela de a informa ci mai degrabă, de a vinde. Fapt pentru care, competiția dintre trusturi și publicații a luat o nuanță pe cât de provocantă pe atât de nefastă ființei umane.

            Mai mult, în timp ce mass media este din ce în ce mai controlată politic, cetățenii se preocupă de subiectele pe care aceasta le furnizează, ținându-i departe de adevăratele probleme. Și totuși, jurnaliștii de investigație își propun cu prețul vieții să tragă un semnal de alarmă și să scoată la suprafață realitatea din spatele gadgeturilor și aplicațiilor cu care populația lumii este distrată.

            Exemple ca show-uri precum „Keep up with the Kardashians”, „Big brother”, „Insula iubirii”, „By Monica Columbeanu” sau „Prodanca și Reghe” demonstrează faptul că oamenii sunt însetați de curiozitatea de a ști ce se întâmplă în viețile celorlalți și primind ore întregi cu imagini ale unor vieți „pe sticlă”, se lasă pradă unui sistem care nu vrea decât să ocupe tot timpul cetățenilor, luându-i din calea înțelegerii adevăratelor crize. De altă parte, liderii mondiali (de la politicieni, la branduri, instituții, personalități publice sau mass media) se luptă cu vehemență pentru atenția și supunerea audienței pe care o hipnotizează cu tot felul de tertipuri. 

            Totuși, de dragul jurnalismului de calitate, paralel cu viziunea pe care majoritatea ziariștilor o vând astăzi, se evidențiază un număr limitat de jurnaliști independenți de investigație al căror obiectiv este acela de a scoate la suprafață adevăruri pe care liderii cu influență plătesc să fie ascunse de ochii lumii. Din păcate, sistemul mondial amenință astfel de investigații și uneori, fie le distruge rezultatele înainte de a fi publicate, fie ucide cu sânge rece pe cei care luptă pentru adevăr. Astfel de cazuri sunt des întâlnite în teme precum adevărul din spatele CIA, Orientul Mijlociu, rețelele de socializare percum Facebook.

În zilele noastre, o investigație jurnalistică riscă să pună în pericol cariera, viața sau familia autorului acesteia. Numai în 2018, s-au petrecut trei astfel de cazuri în Uniunea Europeană, cel mai recent făcând referire la jurnalista bulgară Victoria Marinova, ucisă sâmbătă, într-un parc din apropierea Dunării în orașul Ruse. Moartea acesteia a survenit în urma unor „multiple traumatisme craniene și prin asfixiere”, a declarat procurorul local Georgi Georgiev. Mai mult, Ministrul de Interne, Mladen Marinov a făcut publică și informația precum înainte de moarte, aceasta a fost și agresată sexual.

Reporter de televiziune cu vechime, Marinova a fost timp de mai mulți ani, gazda unei emisiuni de stil de viață și membru al echipei de conducere a TVN. Ulterior, jurnalista bulgară a devenit gazda unui program de investigație numit „Detector”. Potrivit Mediafax, „cea mai recentă emisiune a inclus interviuri despre presupusa corupţie care implică companii private care nu au primit finanţare din partea Uniunii Europene”. Cunoscută ca fiind o susținătoare a adevărului, Victoria Marinova (în vârstă de 30 de ani) a devenit astfel victima unui sistem care apără corupția de curiozitatea jurnaliștilor. Investigațiile acesteia despre deturnarea fondurilor publice au pus-o în lista jurnaliștilor amenințați de influența și puterea de a ascunde adevărul a unor nume grele care nu vor să iasă la suprafață. Astfel, Marinova a devenit al treilea jurnalist asasinat în mai puțin de un an pe teritoriul Uniunii Europene, după Daphne Caruna Galizia în Malta și Jan Kuciak în Slovacia.

Tags:

Please reload

Featured Posts

Medicamentele din Romania, cele mai ieftine din intreaga UE

June 29, 2015

1/3
Please reload

Recent Posts
Please reload

Archive