Accesarea fondurilor UE, condiționată de situația justiției

Odată cu cea mai mare criză umanitară de după cel de-al Doilea Război Mondial, Uniunea Europeană este în momentul de față, victima mai multor consecințe. Migrația în masă, deși este promovată de liderii europeni în cadrul blocului comunitar, trebuie privită cu aceiațși solidaritate și în ceea ce privesc extracomunitari. Invitația Cancelarului Germaniei, cu brațele deschise, către refugiații din țările Orientului Mijlociu și Africa de nord, pune Uniunea Europeană într-o poziție în care acesta trebuie să răspundă nevoilor celor care găsesc în UE o șansă la viață, protejând astfel principiile morale ale alianței.

Din păcate, valul neașteptat de mare de migranți a născut polemici în interiorul blocului comunitar, fapt pentru care se poate spune că Uniunea a căzut victimă propriului sistem de organizare. Decizia Marii Britanii de a ieși din blocul comunitar și refuzurile Poloniei, Ungariei, Cehiei și Slovaciei de a primi și integra cotele obligatorii de refugiați demască nemulțumirile statelor membre la adresa politicii Comisiei, Parlamentului și Consiliului European. Scoțând în evidență o situație precară în cadrul căreia, Uniunea Europeană se folosește de statele membre pentru a-și câștiga dreptul de a interveni în legislația, cultura și pe teritoriile acestora, britanicii sunt cei care au ales cea mai dură variantă de a soluționa problema independenței și autonomiei.

În ciuda faptului că este țara care a accesat cele mai multe fonduri europene din Europa de est, Polonia acuză liderii de la Bruxelles pentru o atitudine inegală față de toate statele membre și declară că UE se concentrează mai mult pe starea de bine a Europei de centru și vest. Mizând pe faptul că autoritățile europene sunt concentrate pe procesul de negociere a condițiilor de separare de Regatul Unit, polonezii au demarat un proces în care, singuri vor să schimbe legea justiției pe teritoriul lor.

Deși este ocupată, Uniunea Europeană își face timp să sesizeze că unul dintre statele sale membre încalcă principiile blocului comunitar și după o serie de avertizări, liderii europeni s-au văzut nevoiți să acționeze, pedepsind Polonia prin invocarea articolului 7 din tratatul UE. Acum, Ungaria și România atrag atenția Uniunii pe același subiect. Pentru a fi sigură că lucrurile se vor calma rapid pe tot teritoriul blocului comunitar, UE iese public și transmite că de acum încolo, accesarea fondurilor este condiționată de situația justiției.

Deși problema corupției și preluarea puterii de către guvernanți asupra justiției se manifestă cu precădere în estul Uniunii Europene, liderii de la Bruxelles caută să transforme această regulă într-o literă de lege pentru toate statele membre care își propun să urmeze exemplul Poloniei sau Ungariei. Astfel, la începutul acestei săptămâni, vicepreședintele Comisiei Europene și totodată comisar european pentru Uniunea Europeană, Maros Sefcovic a transmis public că „guvernele țărilor est-europene se vor confrunta cu presiuni din ce în ce mai mari privind accesarea fondurilor comunitare dacă nu vor respecta independența justiției”.

Întărind credința tuturor liderilor Uniunii Europene, politicianul slovac care și-a anunțat candidatura în cadrul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților (S&D) pentru funcția de președinte al Comisiei Europene, a punctat că prioritatea sa în caz de câștig se va concentra pe intensificarea dialogului instituțional cu țări precum Ungaria și Polonia, criticate deseori de Uniunea Europeană din cauza reformelor constituționale efectuate de acestea, fără să asculte de UE. În opinia acestuia cea mai mare pedeapsă pe care blocul comunitar o poate aplica statelor membre care continuă să subjuge propria justiție, făcând-o politică, este condiționarea accesării fondurilor europene. Astfel spus, statele care beneficiază de finanțare UE, în principal cele est europene, trebuie să se aștepte din partea țărilor vestice la condiții mai stricte în ceea ce privește respectarea standardelor comunitare.

„Dacă vrei să poţi cheltui banii contribuabililor europeni, atunci trebuie să existe garanţii sută la sută că tranzacţiile sunt supravegheate adecvat - că există instanţe judiciare independente, auditori independenţi şi un sistem judiciar independent care să verifice modul în care sunt cheltuiţi banii. Sunt sigur că mecanismele vor fi intensificate", a transmis Sefcovic, propunând ca finanţarea comunitară să fie condiţionată de acceptarea jurisdicţiei noului Oficiu European al Procurorilor (EPPO). „Ideea mea ar fi ca, dacă nu accepţi jurisdicţia procurorilor europeni, atunci trebuie să te pregăteşti să fii monitorizat mai mult”, a completat slovacul.

Potrivit agenției naționale de presă, Mediafax, „Comisia Europeană a elaborat propuneri pentru a se asigura că statele membre care beneficiază de fonduri europene au sisteme judiciare independente, riscând amplificarea disputelor cu ţări precum Polonia şi Ungaria. Mari contributori la bugetul UE, precum Germania, susţin introducerea unor condiţii mai dure pentru beneficiarii de fonduri comunitare, precum Polonia, criticată de Bruxelles din cauza reformelor judiciare şi a nerespectării cotelor obligatorii pentru redistribuirea refugiaţilor”.