top of page

„Alegerile europarlamentare se confruntă cu provocarea unor știri false”


Pe zi ce trece problemele cu care se confruntă Uniunea Europeană par să țină foarte ocupată agenda liderilor de la Bruxelles. Dacă inițial a fost criza financiară din Grecia, începând cu primăvara lui 2015, invazia imigranților din țările Orientului Mijlociu și Africii de nord a declanșat o serie de efecte secundare care a transformat criza umanitară în inamicul numărul 1 al Uniunii Europene. De la salvarea Germaniei (destinația vociferată a tuturor miilor de refugiați), până la impunerea unor cote de distribuire a extracomunitarilor în toate statele membre, modul în care autoritățile europene au pus problema soluționării acestei crize, este cu totul diferit față de cum văd statele membre situația.

Decizia Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană și refuzurile Poloniei, Ungariei, Cehiei și Slovaciei sunt primele consecințe ale neînțelegerilor iscate din cauza crizei refugiaților și a propunerii Bruxelles-ului de a distribui cote obligatorii statelor membre. Ungaria a ieșit mai mult în evidență declanșând o adevărată propagandă împotriva politicilor Uniunii pe care o acuză că folosește statele membre ca să salveze pielea Germaniei, vinovată de invazia extracomunitarilor. Ajustându-și justiția într-o reformă care prevede sancționarea tuturor cetățenilor care acordă ajutor imigranților, Ungaria luptă paralel cu Uniunea Europeană în soluționarea crizei umanitare, doar că modul acesteia implică rasism, extremism și discriminare.

De curând, Polonia copiază exemplul Ungariei și a demarat mai multe proceduri prin care potrivit acuzațiilor Uniunii, amestecă politica cu justiția iar Italia a refuzat în repetate rânduri nave pline cu refugiați în porturile sale. Toate aceste probleme țin primele pagini ale ziarelor și publicațiilor online denotând criza de imagine și încredere cu care se confruntă cele trei instituții europene (Parlamentul, Comisia și Consiliul).

De teama că în preajma alegerilor europarlamentare imaginea Uniunii ar putea fi ținta unor atacuri și mai dure cu scopul de a vulnerabiliza și mai mult blocul comunitar, liderii europeni pun deja în alertă cetățenii informându-i că există posibilitatea unei invazii de știri false.

Pentru că principala funcție a mass mediei în 2018 a devenit cea de a vinde și nu de a informa, autoritățile Uniunii Europene sunt deja în alertă și conștiente că există dorința ca blocul comunitar să distribuie cât mai multe surse de știri negative, declară că perioada următoare va fi una intensă în ceea ce privește riscul de apariție a unor știri false. Pentru a contracara informațiile neadevărate înainte de alegerile europarlamentare programate pentru anul viitor, Parlamentul European este decis să lanseze o amplă campanie de informare. Potrivit purtătorului de cuvânt al instituției, Jaume Duch, „problema informaţiilor false este fundamentală, dar nu este nouă. Ştirile false despre problemele europene au existat de mult timp. Brexitul este rezultatul a 30 de ani de informaţie falsă. Ce este nou este în primul rând faptul că multe dintre aceste ştiri false nu sunt create în interiorul, ci cel mai probabil în afara UE. Este o problemă de care suntem foarte preocupaţi, mai ales în perspectiva alegerilor europarlamentare viitoare, deoarece sunt alegeri foarte sensibile. Primul motiv pentru această fragilitate constă în faptul că temele europene sunt, în general, necunoscute şi este, prin urmare, uşor să le transmitem oamenilor informaţii false despre Uniunea Europeană, de obicei nu suntem suficient de informaţi despre UE pentru a distinge între ceea ce este adevărat şi ceea ce este fals. În al doilea rând, aceste alegeri sunt din punct de vedere tehnic suprapunerea în acelaşi timp a 27 de alegeri naţionale şi, prin urmare, ştirile false nu vor veni dintr-o singură ţară, ci din cele 27. Parlamentul îşi va dubla eforturile de a comunica în perspectiva alegerilor din luna mai, în care viitorul proiectului european va fi în joc”. Conform lui Duch, „această campanie de informare nu va fi neutră, ci iniţiativele vor fi descentralizate şi vor combina două tipuri de acţiuni: în mass-media şi direct pe stradă. Provocarea este a restabili în permanenţă legitimitatea [Uniunii], în special în rândul tinerilor care nu au experimentat nici războiul, nici ruinele de la care a pornit UE, toate într-un context politic şi social tot mai participativ”.

Convins că Uniunea Europeană este din nou în plină ascensiune, purtătorul de cuvânt al Parlamentului European recunoaște că „ieşirea din această criză politică nu a fost uşoară, marile imperii au scăzut pentru mult mai puţin decât asta. Mai mult, Brexitul permite oamenilor să vadă costul dorinţei de a fi în afara UE”.

În cooperare cu Parlamentul European, Comisia a demarat deja un plan de acțiune împotriva știrilor false. În ceea ce privește Serviciul de Acțiune Externă, acesta caută să reducă cât se poate de mult implicarea puterilor externe în dezinformarea europeană.

Etichete:

Featured Posts
Recent Posts
Archive
bottom of page