Olanda propune Turciei să ia măsuri pentru relansarea procesului de aderare la UE

Total în contradicție cu atmosfera pe care o crează relațiile dintre Turcia și celelalte state europene, Olanda consideră că Ankara și președintele turc, Recep Erdogan trebuie să reia în lista priorităților, obiectivul de a adera la Uniunea Europeană. Cu toate că în ultima vreme Turcia se află în conflicte puternice cu Germania dar și cu blocul comunitar, se pare că în realitate, nimic nu poate împiedica dorința turcilor de a fi parte din această alianță economico-administrativă, dar nici nevoia Uniunii Europene de a avea în componența sa un stat puternic precum cel turc.

Pentru că încă nu este membru al blocului comunitar, liderii europeni a solicitat ajutorul turcilor în cea mai mare criză umanitară de după cel de-al Doilea Război Mondial, garantându-i un suport financiar dacă va împiedica valul de refugiați și imigranți să intre în Europa, forțând astfel posibilitatea de ajutorare a Bruxelles-ului. Culcându-se pe ideea ce UE are nevoie de ea, Turcia și-a permis un comportament radical de schimbare a priorităților de pe plan intern. Mânat de setea de putere dar și de teama că dușmanul său, musulmanul Gullen Fethullah, autoexilat în Statele Unite ale Americii ar putea să îl dea jos de la conducere așa cum acuză el, a mai încercat și în tentativa de stat eșuată, dată în noaptea de 15 iulie 2016, președintele turc, Recep Erdogan a demarat o reformă ed amploare care să îi întărească autoritatea.

Schimbând Constituția și intervenind asupra unor societății pe care s-a angajat să o curățe de „verigi”, Erdogan a dat startul a mii de arestări în țara sa. Suspecți că ar avea legături cu Fethullah, sute de jurnaliști, funcționari publici, militari, judecători sau profesori au fost săltați de la locurile de muncă și arestați.

Acest comportament a șocat atât de mult Uniunea Europeană încât liderii acesteia nu au întârziat să-i ceară lui Erdogan să nu mai încalce statul de drept și să își trateze cetățenii cu toate drepturile pe care le au. Furios că blocul comunitar se îngrijește mai mult de ce fac turcii pe teritoriul său, decât de criza imigranților, Erdogan a amenințat că va deschide frontiera pentru ca sute de mii de imigranți să îi traveseze țara în invadarea Uniunii.

Dacă în ultimul an, conflictul dintre Uniunea Europeană și Turcia a fost mânat fie de imigranți, fie de deciziile ilegale și imorale pe care liderii de la Bruxelles i le reproșează lui Erdogan din cauza încălcării statului de drept, se pare că nevoia uneia față de cealaltă este una reală și permisivă. Astfel, în ciuda faptului că încă mai persistă anumite tensiuni între cele două tabere, Olanda tocmai a reamintit Turciei că se poate gândi la relansarea procesului de aderare la UE.

Aflat în vizită la Ankara, ministrul olandez de externe, Stef Blok, a judecători sau profesori au fost săltați de la locurile de muncă și arestați. Acest comportament a șocat atât de mult Uniunea Europeană încât liderii acesteia nu au întârziat să-i ceară lui Erdogan să nu mai încalce statul de drept și să își trateze cetățenii cu toate drepturile pe care le au. Furios că blocul comunitar se îngrijește mai mult de ce fac turcii pe teritoriul său, decât de criza imigranților, Erdogan a amenințat că va deschide frontiera pentru ca sute de mii de imigranți să îi traveseze țara în invadarea Uniunii. Dacă în ultimul an, conflictul dintre Uniunea Europeană și Turcia a fost mânat fie de imigranți, fie de deciziile ilegale și imorale pe care liderii de la Bruxelles i le reproșează lui Erdogan din cauza încălcării statului de drept, se pare că nevoia uneia față de cealaltă este una reală și permisivă. Astfel, în ciuda faptului că încă mai persistă anumite tensiuni între cele două tabere, Olanda tocmai a reamintit Turciei că se poate gândi la relansarea procesului de aderare la UE. Aflat în vizită la Ankara, ministrul olandez de externe, Stef Blok, a confirmat faptul că în momentul de față negoierile de aderare a Turciei la Uniunea Europeană se află într-un punct mort și a ținut să declare că a venit timpul ca autoritățile turce să își rezolve probleme pentru a putea ajunge la progrese, făcând astfel referire la problemele legate de statul de drept și drepturile omului. În cadrul conferinței unde a participat și omologul său turc, Mevlut Cavusoglu, olandezul Blok a menționat faptul că Turcia se confruntă cu provocări economice însă, are potențialul de a se redresa, estimând posibilități enorme de creștere economică. Potrivit agenției naționale de presă, Agerpres, „Blok a mai spus că a discutat cu Cavusoglu şi despre preocupările în legătură cu drepturile omului şi statul de drept, descriind totodată Turcia drept un important aliat în cadrul NATO”. Această întrevedere între cei doi vine ca rezultat al „împăcării” dintre Olanda și Turcia după ce până în iulie acestea au fost într-un permanent conflict finalizat cu retragerea propriilor ambasadori de pe teritoriul celuilalt teritoriul. În martie 2017, guvernul olandez a interzis unor politicieni turci să organizeze mitinguri electorale pentru imigranții turci cu drept de vot la mult dezbătutul referendum constituțional care a avut loc în Turcia. Dezaprobând intențiile lui Recep Erdogan de a-și oferi și mai multă autoritate pentru a conduce Turcia pe un timp mai îndelungat și sub putere absolută de decizie, Olanda a adoptat o atitudine intolerantă, fapt care a deranjat foarte mult pe turci. Tot atunci și Germania a blocat mitingurile, trezindu-se cu o serie de critici și acuzații din partea președintelui turc, cea mai mare dintre acestea fiind cea în care Recep Erdogan a acuzat guvernele german și olandez de „practici nasiste”. Dorind să încheie acest conflict, Cavusoglu a profitat de conferința de presă cu Blok și a dezmințit că el sau președintele Turciei ar fi folosit termenul „naziști”. „Din păcate, media joacă un rol foarte negativ. Olandezii sunt un popor foarte prietenos. Noi am spus că ceea ce s-a întâmplat acolo ne aminteşte de ceea ce s-a întâmplat în timpul nazismului. Noi nu am acuzat niciodată poporul şi guvernul olandez de nazism. Aşa cum am convenit, am lăsat acele zile în urmă şi acum privim înainte'”, a explicat constituțional care a avut loc în Turcia. Dezaprobând intențiile lui Recep Erdogan de a-și oferi și mai multă autoritate pentru a conduce Turcia pe un timp mai îndelungat și sub putere absolută de decizie, Olanda a adoptat o atitudine intolerantă, fapt care a deranjat foarte mult pe turci. Tot atunci și Germania a blocat mitingurile, trezindu-se cu o serie de critici și acuzații din partea președintelui turc, cea mai mare dintre acestea fiind cea în care Recep Erdogan a acuzat guvernele german și olandez de „practici nasiste”. Dorind să încheie acest conflict, Cavusoglu a profitat de conferința de presă cu Blok și a dezmințit că el sau președintele Turciei ar fi folosit termenul „naziști”. „Din păcate, media joacă un rol foarte negativ. Olandezii sunt un popor foarte prietenos. Noi am spus că ceea ce s-a întâmplat acolo ne aminteşte de ceea ce s-a întâmplat în timpul nazismului. Noi nu am acuzat niciodată poporul şi guvernul olandez de nazism. Aşa cum am convenit, am lăsat acele zile în urmă şi acum privim înainte'”, a explicat ministrul turc.