Referendumul din Macedonia a dat greș

October 2, 2018

 

 

          Grecia nu dă pace Macedoniei din cauza faptului că încă poartă numele unei regiuni din nordul țării sale. Imediat ce s-a rupt în 1991, de fosta republică Iugoslavă, Macedonia și-a însușit acest nume fără să se gândească la consecințe. Din păcate, acest lucru nu este deloc pe placul grecilor, acuzând că numele este cel al unei regiuni extrem de importante din punct de vedere istoric, fiind asociat cu simboluri grecești originare din perioada antică, precum imaginea lui Alexandru Macedon. În plus, grecii au acuzat fosta țară din republica Iugoslavă și de faptul că ar emite pretenții teritoriale asupra proinciei grecești cu același nume.

 Atât de vehemenți au fost grecii cu solicitarea Macedoniei să își schimbe numele încât a făcut apel la NATO și Uniunea Europeană să nu accepte Macedonia în breasla lor. Din păcate pentru macedonieni, această propunere s-a transformat într-un obstacol real, numele fiind motivul pentru care țara nu a putut adera în nicio alianță. După mai multe de dispute, abia în luna iunie a acestui an, cele două țări au ajuns la un acord privind inițiativa Macedoniei în vederea schimbării numelui.

            Arătându-se extrem de fericit pentru că există o înțelegere bună care acoperă toate precondițiile Greciei, președintele grec, Prokopis Pavlopoulos a acceptat ca noile variante de propunere pentru înlocuirea numelui să fie „Macedonia de Nord” sau Nova Macedonia”.

            Fericiți pentru demersul progresiv al relațiilor dintre cele două tabere, macedonienii au fost chemați la referendum pentru a confirma acceptarea planului propus de către Guvern. Sperând că odată cu rezolvarea acestei probleme, Macedonia va putea în sfârșit să adere atât la NATO cât și la blocul comunitar, autoritățile au avut șocul să constate că numărul cetățenilor prezenți la vot nu validează referendumul.

            Gata să celebreze succesul de a ajunge la un acord care părea că va pune capăt pentru totdeauna disputei dintre cele două, Macedonia și Grecia au convenit de comun acord ca limba oficială a primeia să fie macedoneană, în timp ce locuitorii săi vor fi numiți macedoni. „Noul nume va fi folosit atât pe plan internaţional cât şi bilateral, astfel că şi ţările care recunosc numele Macedonia vor trebuie să adopte noua denumire de Macedonia de Nord” informa la jumătatea acestui an stiripesurse.ro.

            Primul pas către această soluționare a fosr organizarea unui referendum în cadrul căruia macedonienii au fost rugați să își exprime părerea în legătură cu schimbarea numelui. Data de 30 septembrie a devenit astfel, una dintre cele mai așteptate zile din istoria modernă a Macedoniei. Surpriza de proporții a venit însă, tocmai din partea cetățenilor săi. În ciuda faptului că 90% dintre cei care au votat s-au pronunțat pentru schimbarea denumirii fostei republici iugoslave în „Macedonia de Nord”, prezența la urne a fost sub 50%, fapt care a pus în risc validarea referendumului. Datele oficiale arată că după numărarea a 43,57% din buletine, vorturile pentru „da” erau în proporție de 90,72%, în timp ce numai 6,26% de votanți au fost împotriva. 

            La numărarea a 80% din buletinele de vot, „da” a obţinut 91,2% din sufragii, iar „nu” 6,86%. Datele oficiale vorbesc despre o prezență la urne de doar 36% din totalul numărului de locuitori ai Macedoniei.

            Cu toate că are doar un rol consultativ, mai multe formațiuni politice și grupări naționaliste din Macedonia au cerut boicotarea referendumului. Acum, disputa privind schimbarea numelui țării urmează să fie mutată în Parlament unde, rezultatul ar trebui să fie validat de votul a două treimi din deputați. Potrivit agenției naționale de presă, Mediafax, „este nevoie de o majoritate de care însă nu dispun social-democratul Zoran Zaev, premierul ţării, şi aliaţii săi din partidele albaneze. În acest caz, el trebuie să beneficieze de sprijinul a peste zece deputaţi ai opoziţiei de dreapta. Premierul macedonian Zoran Zaev a ameninţat opoziţia să susţină schimbarea numelui Macedoniei pentru a evita organizarea unor alegeri anticipate”.

            De altă parte, preşedintele VMRO-DPMNE, Hristijan Mickoski i-a dat un răspuns negativ premierului Zoran Zaev, amintindu-i că „Guvernul şi-a pierdut legitimitatea”. „Am avut un referendum care este un eşec profund”, a transmis acesta într-o conferinţă de presă, adăugând că partidul său va respecta voinţa poporului.

            Văzut din perspectiva publicației „The Guardian”, invalidarea referendumului reprezintă un succes pentru Rusia și un eșec pentru UE și NATO, urmând ca Macedonia să riște și intrarea într-o criză politică din cauza posibilelor încercări ale prim ministrului Zoran Zaev de a obține totuși redenumirea țării, din Parlament. Aceiași publicație consideră că insuficienta prezență a macedonienilor la vot se datorează Moscovei care, dinainte de votul de duminică, ar fi descurajat pe cetățenii Macedoniei să iasă la vot.

           

 

 

Tags:

Please reload

Featured Posts

Medicamentele din Romania, cele mai ieftine din intreaga UE

June 29, 2015

1/3
Please reload

Recent Posts
Please reload

Archive
Please reload