Italia a aprobat un nou pachet de legi împotriva imigranților
Disputa pe modul cum trebuie privită și abordată problema imigranților în Europa rămâne în continuare un subiect fierbinte care încinge spiritele. Uniunea Europeană pledează pentru solidaritate și o deschidere către extracomunitari, îndeplinind astfel promisiunea („inopinantă”) a Germaniei, care în toamna lui 2015 a vorbit în numele tuturor statelor membre, invitându-i pe cei persecutați, victime ale conflictelor militare și violențelor, la o șansă mai bună în Europa. Considerând că germanii „își dau aere” de conducători ai blocului comunitar, liderii celorlalte 27 de țări membre s-au simțit trase fără voia lor, într-un cerc vicios, responsabile de o sarcină căruia, multe dintre acestea nu îi pot face față.
Prima care s-a evidențiat a fost Marea Britanie. Refuzul negocierii unei cote obligatoriide distribuție a imigranților i-a dus în prag de referendum. Problema Brexitului a adevenit astfel decizia cetățenilor care, la data aceea nu vedeau altceva decât nevoia cât mai urgentă de a se separa de Uniunea Europeană și de a scăpa de atitudinea autoritară a Germaniei. Polonia, Ungaria, Cehia și Slovacia sunt următoarele state europene care au spus un „nu” vehement liderilor de la Bruxelles, cerându-le să găsească alte soluții pentru problema migrației. Refuzul acestora de a coopera și de a se supune politicii impuse de UE, le-a adus o serie de critici și amenințări. Cu toate acestea însă, Ungaria nu s-a temut să nu adopte de una singură un pachet de legi care să pună pe primul loc protecția cetățenilor, identității și culturii naționale.
Deși nu face parte din Uniunea Europeană, Turcia a intrat de multe ori în conflict cu Germania, pe care de altfel, o acuză pentru cea mai mare criză umanitară de după cel de-al Doilea Război Mondial. Fiind poartă de deschidere către Europa, turcilor li s-au promis ajutoare financiare dacă vor împiedica valul de imigranți să pătrundă pe teritoriul european. Grecia și Spania sunt alte două state graniță care, în ciuda apelurilor repetate la adresa Comisiei Europene, trebuie să se confrunte cu o situație scăpată de sub control.
Nu a mai durat mult și iată că un alt stat membru, stâlp de rezistență al blocului comunitar, a reușit să surprindă cu poziția sa anti-UE. Reproșând folosirea țărilor partenere pentru a scăpa Germania de o problemă pe care a inițiat-o singură, italienii s-au săturat să mai debarce nave arhipline cu sute de suflete extracomunitare în porturile sale, riscând astfel ca mulți dintre aceștia să decidă că vor să rămână în Italia.
Tocmai de aceea, italienii au ajuns curând într-o situație fără precedent, când, în primăvara acestui an, diferențele de opinie în ceea ce privesc imigranții au condus la o criză politică. Astăzi, noul guvern de la Roma este hotărât să lupte împotriva politicii impuse de către Bruxelles, cu prețul de a-și salva națiuni din calea unei amenințări care are toate șansele să destrame o Uniune împărțită astăzi în tabere diferite. Urmărind exemplul britanicilor, ungurilor și polonezilor, Italia nu a mai ținut cont de faptul că aparține unui parteneriat european economico-politic și a luat măsuri urgente, adoptând un pachet de legi care să restricționeze beneficiile cu care imigranții ar fi fost tentați să poposească pe teritoriul său.
Astfel, la începutul acestei săptămâni, guvernul condus de premierul Giuseppe Conte a aprobat noi măsuri al căror scop este să anuleze anumite forme de protecție a imigranților, facilitând procesul de deportare sau retragere a cetățeniei italiene. În urma acestei măsuri, italienii s-au asigurat că imigranții pot fi deportați în orice moment din clipa în care aceștia vor fi acuzați (acolo unde este cazul) de infracțiuni grave. Altfel spus, Italia nu acceptă niciun fel de compromis și lipsită de toleranță la adresa celor care greșesc și crează probleme societății, s-a asigurat că există o legislație care să le permită soluționarea acestor situații cât mai urgent și definitiv.
Mai mult, potrivit ministrului italian de Interne, Matteo Salvini, decretul aprobat luni menționează și faptul că imigranții acuzați de trafic de droguri vor avea cererile de azil respinse. De asemenea, vor fi anulate și aplicațiile de azil ale imigranților considerați „periculoși din punct de vedere social”.
În opinia lui Salvini, aceste măsuri sunt „un pas spre a face Italia o țară mai sigură”. În plus, aceste măsuri vor ajuta și la susținerea luptei împotriva mafiei și a traficanților de persoane. Conform agenției naționale de presă, Mediafax, „noile măsuri trebuie aprobate de parlamentari. Acesta are la dispoziţie 60 de zile pentru a le dezbate şi pentru a modifica decretul”.
Evident, deși nu a încălcat cu nimic legislația Uniunii Europene, liderii de la Bruxelles nu sunt tocmai încântați de gestul italienilor, temându-se că și alte state membre îi vor urma exemplul, iar în final, criza imigranților va deveni o problemă pe care blocul comunitar nu o mai poate rezolva.
