Jean Claude Juncker face apel la respingerea naționalismului

September 13, 2018

 

           Problema migrației este în momentul de față, cel mai dezbătut subiect al planetei. De la noua poziție a președintelui american, Donald Trump, conform căreia străinii (în mod deosebit musulmanii) trebuie expulzați iar Statele Unite ale Americii are responsabilitatea de a se proteja, închizându-și granițele și până la extremismul naționalist pe care l-au adoptat din ce în ce mai multe țări ale Europei, fenomenul migrației pare să fi provocat o adevărată criză la nivel mondial.

            Pornind de la ideea de a face lumea mai mică, internaționalizarea culturii și a mentalității omenirii a determinat un standard care nu se potrivește chiar fiecărui stat. În timp ce superputerea mondială SUA și-au pus amprenta asupra stilului de viață global, ideea libertății de circulație, promovată cu mult fast și adoptată de aproape toate civilizațiile din lume, a devenit astăzi, cel mai mare factor de risc la adresa societăților dezvoltate sau în curs de dezvoltare. Dorința de a cunoaște necunoscutul și a porni la o viață de aventură, a declanșat un tranzit fără margini în ultimii ani. Odată cu revoluția industrială, tehnologică și comunicațională, planeta a devenit parcă, un singur loc, ale cărui colțuri, pe cât de mult se diferențiau în trecut, pe atât de puțin se mai opun în fața noii culturi a globalizării.

            Însă, acest val de migrație și toate celelalte avantaje ale deschiderii țărilor către nou, a născut și o listă de efecte secundare, transformate rapid în consecințe cu risc crescut la adresa omenirii. Răspândirea terorismului, a traficului de arme, persoane și droguri, atacarea cruntă a persoanelor, ciocnirea culturilor, pierderea tradițiilor și nașterea unei superficialități care ucide orice urmă a valorilor umane sunt doar câteva dintre exemplele de care s-a ciocnit planeta în ultimii ani.

            Mai mult decât oricine, Europa resimte aceste amenințări cu un grad mai crecsut decât în alte părți. Iar pentru că invazia refugiaților, inițiată în primăvara lui 2015 și continuată chiar și astăzi, reprezintă un factor de risc pentru Uniunea Europeană, tot mai multe state europene au început să gândească precum Donald Trump. Naționalismul devine așadar, noua credință menită să combată iluzia deschiderii către străin.

            În timp ce declarațiile publice ale liderilor celor mai importante țări din blocul comunitar fac apel la o atitudine anti-migraționistă, autoritățile de la Bruxelles se văd nevoite să ia măsuri urgente de a redresa relațiile din interiorul UE. Procesul de negociere a condițiilor de separare cu Marea Britanie se așteaptă să le aducă avantajul de a-i prinde pe britanici într-o poziție de compromis, răzvrătirea „obraznică” a Ungariei la adresa politicii impuse de către Comisia Europeană statelor sale membre este sancționată drastic, poziția Italiei de a refuza acostarea navelor cu sute de refugiați, venind de pe mare, către un viitor mai bun, este încă întâmpinată cu critici și avertizări, iar ieșirile publice ale liderilor francezi și germani promovează continuu un comportament solidar cu durerea și nevoia oricărei națiuni, chiar dacă aceasta face parte din tabăra extracomunitarilor.

            În acest sens, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker și-a nuanțat întregul discurs anual, pe care  l-a susținut miercuri în sediul de la Strasbourg al Parlamentului European, abordând în totalitate „starea Uniunii”. Potrivit acestuia, europenii ar trebui să respingă naționalismul exagerat care proiectează ură și distruge totul în cale. În locul acestuia, Juncker recomandă patriotismul și evitarea respingerii altora.

„Uniţi suntem mai puternici este esenţa Uniunii Europene. Europa trebuie să rămână un continent tolerant (...) să rămână multilaterală pentru că planeta aparţine tuturor şi nu doar câtorva”, a transmis oficialul. Declarându-se un multilateralist convins Junker a ținut să precizeze că dacă Europa își realizează puterea politică, economică și uneori militară, nu va mai fi singură în lume.

Considerând că Europa a depășit deja criza economică, oficialul Comisiei Europene a exemplificat prin faptul că din 2014 când acesta a devenit președinte și până în prezent, în UE au fost create peste 12 milioane de locuri de muncă. Planul acestuia a generat investiții de aproape 350 de miliarde de euro publice și private, fiind estimate să se apropie de 400 de miliarde de euro.

Potrivit agenției naționale de presă, Mediafax, „Junker a menţionat că UE are acorduri comerciale cu alte 70 de ţări, reprezentând 70% din PIB-ul mondial. Preşedintele CE a susţinut că această prezenţă ajută UE să exporte normele legate de bunele practici ale drepturi europene. De asemenea, UE este a cincea economie gloablă, „gata să-şi apere valorile”.

„Am apărat Europa ca un continent deschis, dar nu naiv”, a declarat Junker care nu a lăsat discursul său anual fără accentuarea „stării Uniunii” din punct de vedere al migrației ilegale. În acest sens, președintele Comisiei Europene este încă în favoarea spațiului Schengen însă propune suplimentarea efectivelor agenţiilor de protecţie a pazei susţinute de UE şi extinderea agenţiei UE pentru migraţie cu scopul procesării mai rapide a solicitărilor de azil.

 

 

Tags:

Please reload

Featured Posts

Medicamentele din Romania, cele mai ieftine din intreaga UE

June 29, 2015

1/3
Please reload

Recent Posts
Please reload

Archive