Se iau în vedere măsuri disciplinare la adresa Ungariei

September 12, 2018

 

În valul răzvrătirilor la adresa politicilor privind migrația, lansate și susținute în continuare de către Uniunea Europeană, după Marea Britanie, Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria și Italia, iată că alegerile legislative din Suedia plasează această țară scandinavă cu un potențial de dezvoltare extraordinar în tabăra celor care sunt sătui de străini și vor să își protejeze propriile națiuni. Această supriză nu face altceva decât să îngreuneze și mai mult eforturile cu care se confruntau deja liderii de la Bruxelles. Astăzi, Franța și Germania, auto-responsabilizându-se să gestioneze criza de imagine și încredere cu care se luptă Uniunea Europeană trebuie să facă față unui virus care pare să se răspândească cu o viteză uluitoare pe teritoriile blocului comunitar.

Poziția anti-migrație a devenit la numai trei ani de la inițierea invaziei de extracomunitari atitudinea adoptată din ce în ce mai mult de statele membre. Obosite după eforturile considerabile de a accepta, integra și ajuta refugiații veniți din țările Orientului Mijlociu dar și Africii de nord, liderii unor state europene consideră că soluția la această criză umanitară fără precedent este blocarea propriilor frontiere și refuzarea oricărei tentative de ajutorare a străinilor. Dintre toate țările răzvrătite la adresa celor trei instituții europene, Ungaria este cea care s-a evidențiat prima, drept pentru care, deși astăzi, italienii țin ocupată Uniunea Europeană cu atitudinea lor extremistă, Ungaria nu rămâne „nepedepsită”, fapt pentru care, Parlamentul European a dezbptut ieri oportunitatea de a lansa sau nu o procedură rar folosită și anume, articolul 7 din Tratatul UE, care prevede sancționarea Ungariei pentru că ar exista un risc evident de încălcare gravă a valorilor pe care s-a fondat blocul comunitar.

Lista de acuzații cu care Uniunea Europeană o taxează pe Ungaria cuprinde printre altele, nerespectarea statului de drept și a libertății ONG-urilor, rele tratamente aplicate imigranților. Cu o părere total opusă, premierul populist-conservator, Viktor Orban se apără și spune că derapajele de care îl acuză europarlamentarii sunt „inexacte și înșelătoare”. Aflat la putere încă din 2010, când potrivit digi24, acesta a fost propulsat de o gravă eroare a socialiștilor aflați până atunci la guvernare (aceștia mințind voit în legătură cu situația economiei, de teamă să nu piardă alegerile, iar discuțiile lor din spatele ușilor închise s-au scurs către presă și le-au fost fatale) Viktor Orban a devenit eroul Ungariei după ce a declanșat o reformă constituționlă folosindu-se de valorile creștinismului și ale familiei tradiționale. Astfel, reformele premierului ungar au crescut considerent influența guvernului asupra justiției, în timp ce Curtea Constituțională s-a trezit cu puterile limitate. Creând o autoritate specială care să se ocupe de analiza informațiilor lansate în presă și sancționarea canalelor media acuzate de difuzarea nenuanțată a informațiilor reprezintă doar un exemplu al schimbărilor pe care Orban a ținut să le instaleze rapid în timpul mandatelor sale. Mai mult, acesta a impus și un model de scritin uninominal cu un tur, asigurându-și avantajul în detrimetrul opoziției. Tocmai mulțumită acestei acțiuni, în alegerile legislative din aprilie, Viktor Orban și-a asigurat o majoritate confortabilă, cu 49,3% din voturi, fapt care i-a permis continuarea în pace a reformelor instituționale.

            O altă schimbare pe care premierul Ungariei o apreciază, însă nu este văzută cu aceiași ochi și de Uniunea Europeană, este cea care implică presiunile și restricțiile impuse învățământului superior (în mod principal al Universității Central-Europeană, fondată de americanul George Soros). Acuzată că „restrânge în manieră disproporționată libertățile de funcțiomare a universităților în Uniune și în străinătate și că acționează împotriva dreptului la libertatea academică, a dreptului la educație și a libertății de a avea inițiativă privată” Ungaria face astfel subiectul unei liste lungi de acuzații pe care liderii de la Bruxelles vrea să le compenseze cu introducerea unor măsuri disciplinare.

Lipsită de intenția de a încheia șirul plângerilor aduse împotriva Ungariei, Uniunea Europeană consideră că în această țară există nereguli grave și conflicte de interese în atribuirea contractelor publice, bugete umflate artificial, apropiați ai puterii avantajați. În fapt, potrivit datelor făcute publice de către UE, 4,4% din PIB-ul Ungariei provine din fonduri structurale europene, iar corupția este considerată endemică.

În listă mai apare și retorica de stogmatizare la adresa ONG-urilor, pe care Viktor Orban le-a calificat drept „agenți străini”. Practic, organizațiile non-guvernamentale care apără drepturile omului, mai ales cel al imigranților, au intrat în colimatorul puterii care amenință cu închioarea pentru cei care acordă orice fel de asistență solicitanților de azil. Coincidență sau nu, majoritatea ONG-urilor din Ungaria sunt finanțate de către deja amintitul „inamic”, George Soros. În apărarea acestora, un raport european care servește ca bază a acuzațiilor aduse Ungariei, punctează că această poziție față de ONG-uri este o ingerință disproporționată și inutilă în libertatea de asociere și exprimare.


 


 

 

Tags:

Please reload

Featured Posts

Medicamentele din Romania, cele mai ieftine din intreaga UE

June 29, 2015

1/3
Please reload

Recent Posts
Please reload

Archive
Please reload