Suedia trage un semnal grav de alarmă pentru întreg Occidentul
Una dintre cele mai bine organizate state europene și cu un potențial extraordinar de dezvoltare, Suedia a dat dovadă de multă obediență atunci când Comisia Europeană a decis în toamna lui 2015, ca soluție la cea mai mare criză umanitară ce a lovit Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial, distribuirea valului de refugiați la toate statele membre ale blocului comunitar, sub cote obligatorii.
Membră a Uniunii Europene începând cu 1 ianuarie 1995, deși încă păstrează coroana suedeză ca monedă națională (angajându-se să adopte euro imediat ce îndeplinește toate condițiile necesare), Suedia s-a dovedit a fi un partener de nădejde pentru autoritățile de la Bruxelles, ori de câte ori a fost nevoie. Cu atât mai mult, în cel mai mare impas pe care îl traversează Uniunea Europeană, suedezii nu au refuzat sprijinul și cooperare pentru a soluționa criza refugiaților. Deși alte câteva state membre ale blocului comunitar au ales să înfrunte deciziile și politica liderilor celor trei instituții europene (Comisia, Consiliul și Parlamentul), Suedia s-a angajat să își respecte cu strictețe responsabilitățile asumate odată cu aderarea la UE.
Dacă Marea Britanie acuză blocul comunitar de luare a independenței și autonomiei membrilor săi, Polonia, Ungaria, Cehia și Slovacia și-au motivat refuzul de a accepta cotele obligatorii de refugiați punctând faptul că nu este corect ca toată Uniunea să suporte consecințele unei invitații absurde și negândite, lansate cu „brațele deschise” de Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, fără ca măcar, aceasta, în prealabil, să fie cerut consimțământul partenerilor săi înainte de a se angaja la o astfel de propunere.
Astăzi, și Italia s-a alăturat taberei țărilor membre ale Uniunii Europene, condamnând vehement politica migrației susținute de către liderii de la Bruxelles. Poartă de deschidere pentru blocul comunitar, Italiei i-a fost promis faptul că îi vor fi luați „de pe cap” refugiații sosiți pe navele clandestine în porturile sale și redistribuiți mai departe, în alte state; numai că din ce în ce mai multe țări refuză să se confrunte cu problema migrației, își blochează frontierele și își plasează responsabilitatea de la un vecin la altul.
Neașteptat, după trei ani de când UE se confruntă cu această criză umanitară, influența anti-migrație pare să fi atins și atitudinea suedezilor.
Dacă la decizia blocului comunitar de a distribui numărul imigranților în cote obligatorii, Suedia a fost printre țările care și-a asumat curajul să accepte mai mulți refugiați, astăzi gravitatea problemei ce s-a instalat o dată cu imigranții pe străzile Stockholm-ului, depășește limitele. Acuzând celelalte state care nu au început încă să acționeze în acest sens, Suedia a amenințat că nici ea nu mai poate și va începe să ia măsuri drastice în acest sens. La numai 1 an și jumătate de când Europa pare a fi înghițită de o amenințare ce a pătruns cu forța în spațiul, cultura și mentalitatea acesteia, statele membre ale Uniunii Europene își reproșează unele altora faptul că lipsa unei acțiuni hotărâtoare în ceea ce privește soluționarea crizei, determină mai multe probleme celor care au rămas „să ducă tot greul”.
Suedia a fost prima țară care s-a arătat dispusă să coopereze și să asculte de Uniune. Începând să adopte o atitudine pozitivă față de problemele celor care fug din calea conflictului armat din Siria, statul scandinav s-a trezit nu doar cu un număr colosal de refugiați, însă și o serie de probleme interne. Într-un articol șocant, redactorul șef al ziatului „Svenka Dagbladet” – una dintre cele mai importante publicații din Suedia, descria în 2016 situația cu care a ajuns țara sa să se confrunte în urma încercării de binefacere atât pentru Uniunea Europeană cât și pentru străinii în drum spre salvare. Sub titlul Cum a devenit Suedia un exemplu de cum NU trebuie rezolvată problema imigrației articolul contura cu lux de amănunte detaliile care au determinat Suedia să regrete cooperarea cu UE.
Sub premiza „dacă faci bine, primești rău”, Suedia a simțit pe propria-i piele că acceptarea și integrarea unor străini cu o cultură diferită, este un proces care poate avea efecte negative asupra celui care intenționează să facă binele. Sătulă de problemele urgente cu care își murdărește imaginea, Suedia se pregătește acum pentru o expulzare în masă a imigranților ilegali, plus, înăsprirea controalelor la frontieră, pentru ca șansele de creștere a imigranților sosiți, să scadă cu 80%. La începutul anului curent, ministrul de Interne, Anders Ygeman declara că Sudia are de gând să expulzeze 80.000 de imigranți ilegali, cărora deși aplicațiile de azil le-au fost respinse, continuă să fie prezenți pe teritoriul statului, făcând probleme.
Înțelegând că o primă și eficientă strategie de combatere a imigrației este într-adevăr, preîntâmpinarea, Suedia găsește criza umanitară precum o boală care a cuprins Europa și căruia nimeni nu îi găsește antidotul. Dacă până acum, numărul imigrărilor erau sub control, persoanele noi reușind să aducă un aport benefic societății gazdă, refugiații din Asia și nordul Africii au demonstrat că libera circulație este unul dintre cele mai periculoase elemente ale modernității.
Sub această premiză, alegerile parlamentare de duminică scot la iveală un semnal de alarmă grav pe care suedezii îl dau Uniunii Europene. Pe cale să închidă ușa puterii social-democrate (după aproape 70 de ani de conducere neîntreruptă), noul partid Suedia Democrată (SD), cunoscut pentru pozițiile sale ferme la adresa masivei imigrații musulmane și schimbării în societate, pare să reprezinte ceea ce suedezii își doresc în momentul de față. „Pentru prima dată, suedezii au votat masiv pentru SD, partidul popular anti-imigrație, fiind excedați de violență, de amenințări, de limbajul de lemn care pedepsește orice libertate de gândire, de legi care practic au introdus o a doua cultură contrară națiunii și statului în care ei trăiesc” informează defenseromania.ro.
